Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
La conferinţa internaţională "Change in progress. Modele ale/Modele în Jurnalism şi Comunicare", desfăşurată în perioada 19-21 noiembrie la Hotelul Intercontinental Bucureşti, s-a creat un adevărat dialog calificat şi calitativ, cu un feedback pe măsură, într-o atmosferă mai puţin protocolară, ci mai degrabă într-una amicală şi informală.
O experienţă interesantă atât pentru specialişti cât şi pentru cei veniţi să asiste: nu doar lucrările au fost deosebit de atractive, ci şi dialogul care s-a creat prin întrebări şi răspunsuri, completări, comentarii pe marginea subiectelor prezentate. Fiecare participant a avut propria metodă de expunere, de la cea extrem de tehnică, cum ar fi cazul dr. Gheorghe Clitan de la Universitatea de Vest din Timişoara şi până la un mod mai degrabă interactiv şi deosebit de atractiv - abordat de Oleg Manaev de la Univeritatea de Stat din Bielorusia.
Temele anunţate au fost dintre cele mai diverse, de la percepţii şi tendinţe până la atitudini, modele în comunicare şi jurnalism. Cele peste 50 de lucrări au fost împărţite pe mai multe categorii, cum ar fi: "Media şi sfera publică", "Cultura populară, folclorul şi cultura mass-media", "Comunicarea politică", "Going Digital", "20 de ani de educaţie în comunicarea de masă", "Industrii culturale, industrii creative şi noi tehnologii".
20 DE ANI DE REDEFINIRE.
Vineri, sala Opereta a hotelului menţionat a găzduit una dintre întâlnirile specialiştilor, printre care dr. Teresa Sandoval, de la Universitatea Carlos III din Madrid, Spania, cu lucrarea "Conţinutul media spaniole în perioade de criză".
Extrem de interesantă a fost şi lucrarea expusă de Brânduşa Armanca, profesor universitar la Universitatea din Arad / Institutul Cultural Român de la Budapesta, care a vorbit despre "Interesul public în jurnalismul românesc. 20 de ani de redefinire". Din punctul său de vedere, conceptul de interes public în jurnalismul românesc a fost de multe ori, în cei 20 de ani de la Revoluţie, un subiect de dezbatere nu numai pentru jurnalişti, ci şi pentru public, schimbarea sensului acestui concept fiind legată de diferitele etape ale evoluţiei media în România postcomunistă: de la propagandă şi cenzură la presa liberă de la jurnalism emoţional la jurnalism profesional, de la "câinele de vânătoare" la "câinele de pază", de la informaţie la infotainment. Lucrarea domniei sale şi-a propus definirea şi redefinirea tranziţiei, a conceptului de interes public.
MEDIA DIGITALĂ.
Sesiunile au continuat sâmbătă, printre cei care au luat cuvântul numărându-se Johanna Sumiala, lector universitar la Departamentul de Comunicare, Universitatea Helsinki, Finlanda. Tema: "Masacrele din şcoli şi media digitală: punerea în circulaţie a imaginilor violenţei". Era digitală modelează şi afectează construcţia imagisticii sociale în câteva moduri: există o imensă cantitate de materiale audio-video circulând în media. Autoarea a arătat că numărul celor ce participă la procesul de producere şi răspândire a imaginii a crescut considerabil cât timp oricine are o conexiune la internet poate produce, încărca şi descărca imagini pe web, oferind astfel material vizual care să formeze şi să dezvolte o imagistică socială. În consecinţă, s-a şters graniţa dintre categoriile producător/receptor de imagini. Fluxul constant de imagini dinspre un mediu spre altul a modelat ierarhii între diversele medii sociale spre cele mainstream şi invers. Lucrarea sa a pornit de la ideea lui Appadurai conform căreia perceperea publică a fricii şi mâniei constituie un loc comun pentru oamenii din era digitală. O atenţie deosebită a acordat imaginilor legate de violenţa în şcoli, în diverse contexte. Mai precis, s-a referit la imaginile şi clipurile pe care doi autori ai masacrelor din Finlanda (Pekka-Eric Auvinen şi Matti Saari) le-au încărcat pe diverse site-uri (inclusiv YouTube) şi a studiat felul în care aceste materiale au circulat între medii, ce potenţial au avut de a crea imaginea violenţei şi urii în contextul mediatic finlandez. O lucrare demnă de toată atenţia, care s-a încheiat cu întrebarea "Ce fel de implicaţii etice asupra vieţii publice poate avea circulaţia unor astfel de imagini?".
ARGUMENTARE ŞI SEMIOTICĂ.
Francoise Paquienseguy de la Universitatea 8 din Paris a vorbit despre "E-learning: Abilităţile de lucru ale studenţilor care sunt angajaţi".
În aceeaşi zi, la sala Concerto, Aurelia Ana Vasile, asistent universitar drd. la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării, a arătat cum se poate vorbi la modul cel mai serios despre umor, în lucrarea "Dimensiunea ilocuţionară o argumentării în mass-media infotainment". Magdalena Zdrodowska, doctorand la Universitatea Jagiellonian din Cracovia a vorbit despre "Folclor versus folclorism la televiziunea publică poloneză cultura tradiţională ca mijloc de creare a unei identităţi de grup". Şi ultima dintre lucrări, dar nu cea din urmă, a fost cea susţinută de Daniela Rovenţa-Frumuşani, FJSC, Universitatea Bucureşti, tema fiind "Semiotică şi comunicare. Divergenţe, congruenţe şi perspective". Sunt doar câteva dintre cele peste 50 de lucrări susţinute la conferinţa internaţională "Change in progress. Modele ale/Modele în Jurnalism şi Comunicare". Seriile de sesiuni s-au încheiat cu o reuniune a tuturor invitaţilor în sala Fortuna, situată la etajul 21 al hotelului. Participanţii din cele 13 ţări, plus România, au schimbat impresii şi au continuat discuţiile despre temele care le-au atras atenţia inclusiv la cocktailul de final.
