x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Bucureşti 555. Curtea Veche, palatul domnitorului

0
Autor: Carmen Anghel 03 Aug 2014 - 21:36
Bucureşti 555. Curtea Veche, palatul domnitorului
Vezi galeria foto
“Palatul Principelui e de piatră, cu o impozantă scară de marmoră, cu săli mari boltite, dar destul de joase”
 În Bucureşti, în Centrul Vechi, mai sunt câteva ruine din prima curte domnească. Este ceea ce cunoaştem sub numele de Curtea Veche. Cealaltă curte a domnilor valahi avea să rămână în memoria colectivă sub numele de “Curtea Arsă”. Aceste construcţii au trecut prin vremuri grele, prin schimbări iuţi şi dese ale domnilor, prin indiferenţă, prin foc şi cutremure puternice. Din fericire, chiar dacă în zilele noastre mai avem doar puţine ruine, au rămas mărturii interesante ale unor călători prin aceste locuri şi putem reconstitui, într-o mică istorie, lumea de atunci.

“Bucureştiul este actualmente reşedinţa obicinuită a principelui şi e oraşul cel mai frecventat. El e situat într-un loc foarte jos şi mocirlos, şi ar fi cu totul impracticabil din cauza noroiului, dacă de o parte şi de alta a străzilor sale principale, nu s-ar fi pus scânduri groase de stejar, în formă de punte. Casele principale din Valahia au în jurul lor garduri din bârne de stejar, groase şi rotunde, bine înlănţuite între ele, înalte de la 6 până la 7 coţi, şi în stare să dureze 30 până la 40 de ani. Numai curtea Principelui din Bucureşti e înconjurată cu zid, ridicat de Prinţul Brâncoveanu cu câteva luni înaintea mazilirii sale. (...)

Palatul Principelui e de piatră, cu o impozantă scară de marmoră, cu săli mari boltite, dar destul de joase, din care prima – pridvorul – e susţinută la mijloc de un rând de coloane. A doua serveşte de Divan de judecată, unde au loc şi banchetele de zile mari. Altele sunt săli de audienţă, care duc în apartamentul Principelui şi de aci în al Principesei, cari se reducea la două odăi şi un iatac, până ce Principele Ştefan Cantacuzino clădise, de câteva luni, un mic palat cu 8 odăi, într-un colţ al grădinii, care e de toată frumuseţea, şi are forma pătrată, în stil italian. În mijlocul ei, Principele Constantin Brâncoveanu clădise un foişor unde lua prânzul, şi-şi făcea siesta după masă, în mijlocul straturilor de flori.” Aşa ne-a lăsat mărturie în “Revoluţiile Valahiei” fostul secretar la domnului Constantin Brâncoveanu, Anton-Maria del Chiaro, florentinul.

Astăzi, în locul palatului Principilor valahi mai sunt ruinele cunoscute sub numele de Curtea Veche, pe strada Franceză din centrul vechi al Capitalei. Din 1972 Curtea Veche este muzeu.
“Curtea Domnească a Bucureştilor a fost reşedinţa domnitorilor Ţării Româneşti timp de aproape trei secole şi jumătate, polarizând întreaga viaţă politică, socială, economică şi culturală a capitalei noastre. Muzeul Curtea Veche este cel mai vechi monument medieval din Bucureşti. Între anii 1459-1660, Bucureştiul a fost reşedinţa domnitorilor Ţării Româneşti, în paralel cu vechea capitală a Târgoviştei, iar după anul 1660 a rămas capitala unică. Prima construcţie ridicată aici datează din a doua jumătate a secolului al XIV-lea. Este vorba de o cetăţuie realizată din cărămidă, în formă de turn trapezoidal, care se întindea pe o suprafaţă de 160 mp. Pe locul ocupat de prima cetăţuie, care între timp ajunsese ruină între anii 1458-1459, Vlad Ţepeş ridică o cetate din bolovani de râu şi mortar.

Curtea Domnească din Bucureşti cunoaşte transformări substanţiale la jumătatea secolului al XVI-lea, în timpul domnitorului Mircea Ciobanul, care renunţă la planul cetăţii ridicate de Vlad Ţepeş şi construieşte un Palat Voievodal, corespunzător cerinţelor vremii.

Suprafaţa Curţii Domneşti s-a extins treptat de la 3.000 mp cât avea în secolul al XVI-lea, la 5.000 mp la sfârşitul veacului al XVII-lea, iar în secolul al XVIII-lea ocupa împreună cu anexele 25.000 mp, într-un perimetru delimitat azi, la sud, de râul Dâmboviţa, la vest de străzile Smârdan şi Şelari, la nord de artera comercială Lipscani, iar la est de bulevardul I.C. Brătianu.

De-a lungul timpului, sub Matei Basarab, Grigore Ghica şi Serban Cantacuzino, Palatul Voievodal a fost refăcut şi înfrumuseţat cu coloane din piatră, scări de marmură şi picturi murale.

Perioada de maximă înflorire a Curţii Domneşti din Bucureşti s-a înregistrat în vremea lui Constantin Brâncoveanu. Palatul şi construcţiile înconjurătoare au căpătat aspecte noi. Ele s-au lucrat din cărămidă, piatră şi marmură. Palatul propriu-zis cuprindea sala divanului, cele două spătării, apartamentul voievodului, iatacul doamnei, camerele coconilor precum şi baia.

Sfârşitul tragic al lui Constantin Brâncoveanu (a fost decapitat la 15 august 1714, la Constantinopol, alături de cei patru fii ai săi) a însemnat şi încheierea perioadei de apogeu a Curţii Domneşti. Afectată de calamităţi şi de războaie, aceasta intră într-un proces ireversibil de degradare.

În cea de-a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, Alexandru Ipsilanti a încercat să refacă vechiul edificiu domnesc însă a renunţat din cauza costurilor foarte ridicate.

Cel de numele căruia se leagă ultima perioadă din existenţa Curţii Vechi a fost Constantin Hangherli (1797-1799). Acesta scoate la licitaţie fosta reşedinţă domnească” (informaţii puse la dispoziţie de muzeograf Gabriel Constantin, de la Muzeul Curtea Veche).
“În 1631, peregrinul german Paul Strassburg – consilier secret al regelui Suediei, Gustav Adolf al II-lea, şi sol al sultanului Murad al IV-lea – îl vizitează la curtea din Bucureşti pe Leon-Vodă, domnul Ţării Româneşti (1629-1632), prilej de a descrie nu numai «palatul domnesc dărăpănat din cauza vechimii şi a deselor schimbări de domni», dar şi un dineu oferit în cisntea sa: “După ce s-a sfârşit convorbirea şi au avut loc negocierile, au răsunat cornurile şi trâmbiţele cu mare zgomot pentru a începe prânzul. Partea din dreapta a mesei mi-a fost dată mie şi însoţitorilor mei, iar cea din stânga domnului şi românilor săi. Înaintea domnului erau vase de argint, la mijloc vase de ceramică îngrijit lucrate şi smălţuite iar la capăt talere şi blide de lemn. Bucatele nu se ridicau în tot timpul prânzului şi mai multe ceasuri în şir se tot puneau mereu felurite unele peste altele, încât s-au înălţat, cu încetul, într-o grămadă ca o movilă. Vinurile erau foarte bune la gust şi de soi foarte ales şi, închinând des cu paharul, convorbirea dintre oaspeţi ajungea tot mai prietenoasă şi mai liberă. În sfârşit, când domnul, ridicând o mare cupă, a închinat pentru sănătatea şi biruinţa Majestăţii Sale, s-au descărcat câteva catapulte şi tunuri de aramă cu atăta răsunet încăt se cutremura clădirea dărăpănată şi chiar vasele de pe masă se ciocneau între ele.” (Narcis Dorin Ion, “Palate din Bucureşti”, paginile 11-12, editura NoiMediaprint, 2013). Din aceeaşi sursă mai reţinem că în 1718 “un incendiu distruge mai multe clădiri ale Curţii Domneşti, restul componentelor fiind grav afectate de cutremurul din 31 mai 1738. Războiul ruso-austro-turc din 1768-1774 ruinează definitiv Curtea Domnească din Bucureşti, pe care domnitorul Alexandur Ipsilanti va fi silit să o abandoneze şi să locuiască în casele familiei Brâncoveanu. (...) Declinul total al Curţii Vechi este legat de efectele cutremurului din 14 octombrie 1802 şi ale incendiului din 28 august 1804, aceasta după ce, la 1789, domnitorul Constantin Hangerli vânduse la licitaţie terenul Curţii Domneşti (între cumpărători au fost Manuc-Bey şi Radu Golescu, care vor construi în această zonă Hanul lui Manuc şi Hanul Roşu).” (Narcis Dorin Ion, “Palate din Bucureşti”, paginile 13-14, editura NoiMediaprint, 2013).


Articol realizat cu sprijinul Muzeului Municipiului Bucureşti




 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 






Mai multe titluri din categorie

Tragedie în Brazilia: Autobuz, prăbușit de pe un viaduct. Peste 16 morți

Tragedie în Brazilia: Autobuz, prăbușit de pe un viaduct. Peste 16 morți
Cel puțin 16 persoane au murit și 27 au fost rănite, după ce autobuzul în care erau s-a prăbușit de pe un viaduct, lângă orașul Joao Monlevade din Minas Gerais. Autobuzul s-a prăbușit de pe un viaduct de...

Programe de schimb finanțate de China, închise de SUA

Programe de schimb finanțate de China, închise de SUA
Departamentul de Stat american a anunţat că renunţă la cinci programe de schimb cu SUA finanţate de China, pe care le-a calificat drept „instrumente de propagandă”, scrie AFP. Cele cinci programe,...

Lockdown sever, introdus în San Francisco din cauza pandemiei

Lockdown sever, introdus în San Francisco din cauza pandemiei
Un „lockdown” sever de trei săptămâni este introdus în San Francisco, din cauza pandemiei. Oamenii trebuie să rămână acasă, cu excepția activităților esențiale, restaurantele pot livra la domiciliu,...

China: 18 mineri au murit într-un accident

China: 18 mineri au murit într-un accident
Optsprezece mineri au murit într-o mină de cărbune din orașul Chongqing, sud-vestul Chinei, din cauza unei scurgeri de gaz. Potrivit Reuters, este al doilea accident similar din regiune în două luni. 24 de...

Iranul a depășit 50.000 de decese provocate de Covid-19

Iranul a depășit 50.000 de decese provocate de Covid-19
Iranul a depășit pragul de 50.000 de decese din cauza Covid-19. Numărul total al deceselor din Iran provocate de coronavirus a depășit 50.000 sâmbătă, cu 321 de noi decese înregistrate în ultimele 24 de...

Scandalul votului prin corespondență pentru românii din diaspora. Circa o treime din buletinele solicitate nu au ajuns în țară. Explicația Poștei Române

Scandalul votului prin corespondență pentru românii din diaspora. Circa o treime din buletinele solicitate nu au ajuns în țară. Explicația Poștei Române
UPDATE Poșta Româna a răspuns prin inntermediul unui comunicat de presă întrebărilor legate de voturile prin corespondență. Reprezentanții companiei susțin că au respectat toate regulile și că au...

SUA: Proiect pentru legalizarea consumului de canabis

SUA: Proiect pentru legalizarea consumului de canabis
Camera inferioară a Congresului american a aprobat un proiect de lege privind eliminarea canabisului de pe lista federală a drogurilor periculoase, un pas istoric către legalizarea marijuanei în Statele Unite, a...

Majestatea Sa Margareta, cuvinte de laudă pentru voluntarii Crucii Roșii

Majestatea Sa Margareta, cuvinte de laudă pentru voluntarii Crucii Roșii
Voluntarii Crucii Roșii Române, în ciuda nesiguranței și greutăților, au fost generoși, solidari și au oferit asistență umanitară tuturor celor aflați în nevoie, transmite Majestatea Sa Margareta,...

Viktor Orban, tare pe poziție. Ungaria nu acceptă mecanismul UE privind statul de drept

Viktor Orban, tare pe poziție. Ungaria nu acceptă mecanismul UE privind statul de drept
Premierul Ungariei, Viktor Orban, a reafirmat că nu va permite aprobarea bugetului Uniunii Europene şi a Fondului de relansare economică, până nu va fi exclus din planul bugetar mecanismul privind respectarea...

Mașini scumpe furate din Cehia, găsite după câteva ore la frontiera României

Mașini scumpe furate din Cehia, găsite după câteva ore la frontiera României
Poliţiştii de frontieră de la Stânca (Iași) au depistat trei autoturisme care fuseseră declarate ca fiind furate din Cehia cu doar câteva ore înainte. Conform Poliției de Frontieră, poliţiştii de frontier

Orban despre voturile pierdute pe drum: „Și eu am un prieten care mi-a spus că votul nu a ajuns”

Orban despre voturile pierdute pe drum: „Și eu am un prieten care mi-a spus că votul nu a ajuns”
Premierul Ludovic Orban a vorbit despre problemele apărute în cazul voturilor prin corespondență, după ce mai mulți români s-au plâns de faptul că opțiunea lor nu a fost luată în calcul. Șeful Guvernului a...

Dulciuri și rechizite, sub formă de mită electorală la Mediaș

Dulciuri și rechizite, sub formă de mită electorală la Mediaș
Trei persoane din județul Sibiu au primit dulciuri și rechizite sub formă de mită electorală. Polițiștii care au fost alertați prin numărul unic de urgență 112 i-au găsit pe cei trei și au aflat că...

Tragedie pe munte. Un bărbat a murit, după ce a fost lovit de un utilaj forestier

Tragedie pe munte. Un bărbat a murit, după ce a fost lovit de un utilaj forestier
Un bărbat de 50 de ani a murit sâmbătă, după ce a fost lovit de un utilaj forestier. Accidentul s-a produs într-o zonă montană din județul Bistrița-Năsăud. Potrivit ISU Bistrița-Năsăud, accidentul a...

Morți ținuți în mizerie, pe jos sau pe mese, la morga spitalului din Horezu

Morți ținuți în mizerie, pe jos sau pe mese, la morga spitalului din Horezu
Persoanele care mor la spitalul suport Covid din Horezu sunt ținute pe jos sau pe mese și în mizerie, iar rudele intră la morgă și își ridică morții, fără a fi însoțite de angajații unității medicale. Re...

Premieră la Oradea: primul autobuz hibrid, pe traseele din oraș

Premieră la Oradea: primul autobuz hibrid, pe traseele din oraș
Premieră în transportul public din Oradea. Un autobuz hibrid a ajuns în oraș și va fi folosit pe traseele urbane. Este vorba despre primul autobuz dintr-un lot de 15 mașini care a fost achiziționat cu fonduri...
Serviciul de email marketing furnizat de