România a fost obligată să plătească 9.500 de euro fiului acestuia, "prinţul Paul"
Recunoscut ca fiu al Regelui Carol al II-lea de două instanţe străine - Tribunalul din Lisabona şi Tribunalul de Mare Instanţă din Paris - Carol Mircea Grigore de Hohhenzollern nu a reuşit să obţină recunoaşterea statutului său regal în România, nici după 15 ani de procese prin instanţele româneşti. În prezent, după un ping-pong între Tribunalul Bucureşti, Tribunalul Teleorman, Curtea de Apel Bucureşti şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procesul din România se află iar pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, încă nesoluţionat. Fără recunoaşterea oficială, nici Carol Mircea, nici fiul său Paul Philip nu pot emite pretenţii la proprietăţi ale Casei Regale.
Procesul a fost intentat României în anul 2002 de Carol Mircea Grigore de Hohhenzollern şi de Paul Philip de România, cel care în anul 2007 i-a devenit moştenitor. Concret, cei doi au reclamat statul român invocând încălcarea dreptului la un proces echitabil sub aspectul duratei excesive a procedurii judiciare, lipsa imparţialităţii jurisdicţiilor naţionale, lipsa egalităţii armelor. CEDO a respins cererea pe ultimele două capete de acuzare, admiţând că procedura internă de 15 ani a fost excesiv de lungă şi neconformă standardelor Convenţiei Europene a Drepturilor Omului. Tododată, CEDO a respins ca nefondată cererea privindu-l pe Paul Philip de România, admiţând excepţia invocată de Agentul guvernamental Răzvan Horaţiu Radu. Concret, CEDO a constatat că lui Paul de România nu i se poate reţine calitatea de victimă, deoarece procedura faţă de acesta a început abia la 6 august 2007, ca urmare a morţii lui Carol Mircea. Instanţa europeană a stabilit că România trebuie să-l despăgubească moral pe Carol Mircea cu suma de 9.500 de euro (din peste 1,5 milioane de lire sterline cât pretinsese urmaşul lui Carol al II-lea), sumă ce trebuie plătită moştenitorului acestuia, Paul Philip de România. În ceea ce priveşte cererea lui Carol Mircea, CEDO a apreciat că durata din procedura internă trebuie apreciată după anul 1995, dată la care Convenţia europeană a drepturilor omului a produs efecte cu privire la România. CEDO consideră că o durată de 15 ani a unei proceduri de recunoaştere a unei hotărâri judecătoreşti străine este excesivă, cu atât mai mult cu cât procedura nu este încă finalizată.
"CEDO s-a pronunţat doar cu privire la faptul că procedura judiciară a fost excesiv de lungă şi nu a fost conformă standardelor Convenţiei europene a drepturilor omului"
agentul guvernamental Răzvan Horaţiu Radu.
Statutul regal al lui Carol Mircea de Hohenzollern, încă nerecunoscut în România
Carol Mircea de Hohhenzollern a fost recunoscut ca fiu al lui Carol al II-lea printr-o hotărâre din 6 februarie 1955 dispusă de Tribunalul din Lisabona. Această hotărâre a fost investită cu titlu executoriu pe teritoriul francez, printr-o hotărâre din 6 martie 1957 a Tribunalului de Mare Instanţă din Paris. La 7 august 1991, Carol Mircea reprezentat de fiul său, Paul Philip de România, a sesizat Tribunalul Bucureşti solicitând recunoaşterea hotărârii Tribunalului din Lisabona. De aici a început procedura internă cu verdicte diferite, unele de admitere, altele de respingere, cu casări şi trimiteri spre rejudecare, un ping-pong între Tribunalul Bucureşti, cel din Teleorman, Curtea de Apel Bucureşti şi instanţa supremă. Cu alte cuvinte, după 15 ani de procese, România nu a recunoscut încă oficial calitatea lui Carol Mircea Grigore de Hohhenzollern de fiul al regelui Carol al II-lea, iar hotărârea CEDO nu schimbă acest lucru.
Citește pe Antena3.ro