Cautatorii de aur distrug Capalna

O cetate dacica aproape bimilenara din judetul Alba a ajuns victima inconstientei celor care, cautand presupuse comori, atenteaza la patrimoniul istoric. Vestigiile sunt pangarite fara ca nimeni sa se sesizeze.

Cetatea Capalnei, care dateaza de pe vremea lui Burebista, a intrat in vizorul cautatorilor de comori, care scotocesc fiecare coltisor in speranta ca vor descoperi macar o parte a tezaurului dacic care a scapat din mainile romanilor. Autoritatile nu iau nici o masura pentru a impiedica dezastrul.

DEZASTRUL. Blocuri de piatra smulse din ziduri, gropi, care constituie adevarate capcane pentru vizitatori, relicve istorice furate si vandute pe Internet… Inarmati cu echipamente moderne si scumpe, cautatorii urca pana la cetate cu masini de teren, cu care nu se poate masura nici macar politia. "Mai merg multi acolo, nu numai unul, doi. Si tot cu masini de masini urca pana-n varf. Fac gropi, anul trecut erau gropi de cadeai intr-una, acolo mureai. Nu mai ieseai. Apoi c-o gasit, ca n-o gasit, nu stiu sa spui, da’ de cautat, cauta. Acuma, saptamana trecuta or mai fost cu o masina de Timisoara", spune Maria Taranu din Capalna, pe langa casa careia trece drumul de carute ce duce la cetate. "Jeep-uri, de-astea mari, de teren, altceva n-am vazut sa intre, Dacii sau altceva nimica, deci Jeep-uri. Mergeau acolo, ce faceau nu stiu, stiu ca ieseau acolo sus, si atat. Poate cautau dupa ceva?, dupa aur, stiu eu", spune Marin Potopea, proprietarul unui teren din apropierea cetatii.

MAFIA. Majoritatea fortificatiilor antice din Alba au cazut prada acelorasi aventurieri pusi pe capatuiala rapida. Gropile ramase in urma "arheologilor de ocazie" se observa in mai toate cetatile, fie ele dacice sau romane. Profesorul Vasile Moga, cercetator la Muzeul National al Unirii din Alba-Iulia, specialist in cetati si castre, a marturisit ca a vazut urmele cautatorilor de comori peste tot in judet. "Am vazut urme ale cautatorilor de comori la cetatea dacica de la Piatra Craivei, anticul Apullum, unde s-au pus bazele orasului Alba-Iulia, la castrul de pe Magulici de la Ighiu, foarte aproape de cariera exploatata in antichitate", a declarat arheologul Vasile Moga.

NEIDENTIFICATI. Principala preocupare a cautatorilor de comori este aceea de a se ascunde de ochii autoritatilor si ai oricaror persoane care i-ar putea identifica. Astfel, foarte putini oameni pot sa dea detalii despre ei. Nici la Politie, nici in alta parte nu s-a depus nici o reclamatie in acest sens, iar autoritatile nu au nici o baza legala pentru a actiona. Pe Internet, cei interesati pot sa vanda sau sa cumpere Kosoni la preturi care oscileaza in functie de cursul pietei, intre 600 si 700 de lire sterline. Kosonii fac parte din sistemul monetar geto-dac, care a aparut prin imitarea combinata a diferitelor tipuri de monede grecesti de mare circulatie. Potrivit unor informatii neoficiale, pe piata neagra circula actualmente peste 30.000 de kosoni, "colectati" ilegal din cetatile dacice. Primele monede geto-dacice sunt datate in jurul anului 300 i.H., iar sfarsitul monetariei dacice este plasat in sec. I i.H. Conform informatiilor Bancii Nationale a Romaniei, banii dacilor au circulat pana la inceputul secolului al II-lea, cand au fost inlocuiti de monedele Imperiului Roman.

ISTORIE

Fortificatia de la Capalna dateaza din a doua jumatate a secolului I, fiind construita pentru apararea capitalei dacice Sarmizegetusa Regia, din Muntii Orastiei. Ea forma, alaturi de cetatile de la Banita, Tilisca si Costesti, o adevarata retea strategica, greu de cucerit. Specialistii spun ca cetatea cu ziduri de piatra a fost inaltata de Burebista si si-a pastrat destinatia pana la cucerirea romana, servind drept resedinta cu caracter militar a unui nobil dac. Cetatea, situata la o altitudine de 610 metri, domina Valea Sebesului.

DISTRUGERI

Starea in care s-au pastrat zidurile este mai proasta decat la cetatile din Muntii Orastiei. Blocurile de calcar au alunecat sau sunt iesite in afara, iar zidul nu s-a mai pastrat deloc pe unele portiuni. Istoricii sustin ca ostasii romani au distrus cetatea in cele doua razboaie de cucerire a Daciei, conduse de imparatul Traian, in anii 102 si 106. Zidul, care avea o lungime totala de aproximativ 270 de metri, a fost partial distrus dupa pacea incheiata in urma primului razboi daco-roman si reconstruit apoi in graba, in preajma celui de-al doilea conflict.

RUINELE

In interiorul cetatii se afla un turn-locuinta de forma unui patrulater, iar platoul este alcatuit din trei terase de forma ovala. Accesul dinspre sud-vest este blocat de un val de pamant, nu prea inalt, prevazut cu un sant interior. Indiferent din ce parte se ajunge pe culmea dealului, pentru a intra in cetate trebuie sa treci peste saua de legatura, unde se aflau primele elemente de aparare. In spatele palisadei, pe platforma taiata in stanca masivului, se gasesc ruinele unui turn-locuinta de forma patrata, cu ziduri groase in stil dacic.