Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Exact când mai-marii magistraturii aniversau Ziua Justiţiei, la Liceul Bolintineanu se desfăşura în văzul lumii o acţiune care arăta cum se face justiţie în România. Scenele scandaloase ale abuzurilor la care erau supuşi elevi, profesori şi părinţi de Poliţie, Jandarmerie sub conducerea procurorilor au scandalizat întreaga ţară. Realitatea crâncenă a pătruns într-un târziu şi în sala de festivităţi unde se ţineau discursuri frumoase despre menirea Justiţiei şi rolul magistraţilor pentru însănătoşirea României. Premierul a întrerupt somptuoasa şedinţă şi a dat o declaraţie care a stopat, cel puţin pentru moment, zelul anchetatorilor. Astfel cel puţin 100 de elevi pregătiţi să fie duşi în autocarele Ministerului de Interne la anchete în două sedii– la Poliţia Capitalei şi Direcţia Generală Anticorupţie – au putut să plece acasă.
Au ieşit la iveală maniera brutală a sechestrării elevilor după terminarea examenului la proba de vineri 5 iulie dar şi pătrunderea în incinta claselor a poliţiştilor înainte de finalizarea examenului. Desantul de procurori instalat la Liceul Bolintineanu dorea să ancheteze 250 de elevi, posibili martori ai fraudării examenului. Nu punem la îndoială dreptul Parchetului de a elucida faptele care ar fi deturnat corectitudinea examenului de Bacalureat. De aici până la a transforma acest dosar într-o investigaţie cu metode staliniste, folosindu-se intimidări, distribuirea de informaţii false este o cale lungă.
Procurorii din dosarul “Fraudă la bac” l-au transformat într-un instrument de teroare asupra unor adolescenţi în pragul intrării în viaţă care pot rămâne marcaţi de contactul dur cu instituţiile statului cu apucături dictatoriale. Cine sunt procurorii care lucrează la acest caz devenit un motiv de discordie între instituţii ale statului fără ca cei responsabili să aibă până acum atitudini fără echivoc? Ne referim aici la ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, Procurorul General, Tiberiu Niţu şi şefa CSM, procuror Hăineală Oana.
foarte discreţi în apariţiile publice. Dosarele par să fie instrumentate de o mână invizibilă aşa încât informaţiile despre procurori se obţin greu. Sunt motive pentru a păstra discreţia asupra vieţii unor procurori care sunt în luptă cu mari infractori, cu criminali şi persoane violente. Dosarul “Fraudă la bac” nu are elemente care să ne îndemne să păstrăm discreţie asupra procurorilor. După cele ce s-au întâmplat şi se întâmplă în continuare chiar este bine să prezentăm câteva elemente care pot da “portretul” procurorilor care voiau să urce în dubele de protocol suta de elevi de la Bolintineanu.
Rechizitoriul prin care a fost arestată directoarea liceului a fost întocmit de procuroarea Ileana Adina Mocioacă. Traseul profesional prin magistratură începe în 2002 când Ileana Mocioacă este judecător la Orşova. De la malul Dunării se transferă
la malul mării, ca procuror, la Judecătoria Constanţa. Ţinta de a atinge Capitala este atinsă prin transferul ca procuror la Judecătoria Sectorului 2. În 2006 o găsim, din 15 februarie, ca procuror pe lângă Tribunalul Bucureşti, instanţă la care
se află şi acum. Interesant este că la propunera lui Daniel Morar, şeful DNA, în iunie 2008 procuroarea Mocioacă este transferată în această structură. ÎN DNA, o decizie luată de Ileana Mocioacă stârneşte un scandal puternic între CSM şi Înalta Curte, neînceperea urmăririi penale dată de acest procuror fiind infirmată de şeful ierarhic. Era vorba de celebrul dosar “Trădare şi spionaj”. Doamna Mocioacă nu are proprietăţi, în declaraţia de avere figurând doar cu un autoturism VW-Polo.
Interesant este că nemulţumită de tăierea unor drepturi salariale a cerut executarea silită a Ministerului Public. În schimb instituţia îi plăteşte chiria. Şeful anchetei de la Bac este prim-procurorul Remus Budăi Damian. Declaraţiile lui incoerente despre mandatele de reţinere sau de aducere, sau de citare au arătat că acţiunea “Autobuzul” a fost gândită de mintea lui. La proprietăţi arată public că are un apartament împreună cu Ghiugan Ionela Mariana, judecător la Tribunalul Bucureşti unde este procuror Remus Budăi. Adrian Ţîrlea, până în 2010 procuror stagiar la Sectorul 1, este şi el în grupa de anchetatori “Bac”. Ţîrlea figurează cu o datorie de peste 27.000 de lei către Ministerul de Interne ca o decizie de imputare la încetarea raporturilor de muncă. Este căsătorit cu Ţîrlea Andreea Elena, angajată în Inspectoratul General al Poliţiei. Beneficiază şi el de plata chiriei de către Ministerul Public. Vom reveni.
