Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Pe Calea Dumbrăvii, pe drumul ce-ţi poartă paşii spre Răşinari, aproape de ieşirea din Sibiu, ţi se dezvăluie un univers aparte, ca o gură de rai: frumosul sat realizat aici de Cornel Irimie în urmă cu exact 50 de ani.
Organizat pe o suprafaţă de 96 de hectare, Satul din Dumbravă este cel mai mare muzeu în aer liber din România şi unul dintre cele mai mari din Europa. Fiecare monument regăsit în muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului are o poveste aparte.
Ideea creării unui muzeu la Sibiu este însă din 1897. La Adunarea generală de la Mediaş s-a decis, cu majoritate de voturi, construirea unei case naţionale care să cuprindă şi un muzeu istoric şi etnografic. În Apelul pentru întemeierea unui muzeu istorico-etnografic românesc la Sibiu, apărut în Analele ASTREI, în 1904, se punea accentul, în mod deosebit, asupra aspectului etnografic: «trebuie să afle aici loc tot ce se referă la traiul original şi patriarhal al poporului nostru şi mai ales uneltele, sculele şi obiectele cari încep a dispare lăsând loc înnoirilor influenţate de civilizaţiunea care străbate în cele mai ascunse colţuri ale vieţii poporului».
Zis şi făcut. În 1905 era inaugurat Muzeul Asociaţiunii, un miracol al vremii. “La 19 august, la orele 10:00, o mulţime de oameni s-a îndreptat spre sediul Muzeului Asociaţiunii, clădire construită într-un loc de frunte al oraşului Sibiu. Cel mai aşteptat eveniment al zilei a fost vernisajul Expoziţiei etnografice şi istorico-culturale care a marcat inaugurarea solemnă a Muzeului”, subliniază Eliza Penciu, coordonator de programe de turism cultural la Muzeul ASTRA.
Anul 1950 a adus însă schimbări haotice, considerate realizări ale conducerii statului de atunci. Muzeul Asociaţiunii a fost desfiinţat, când regimul comunist a aplicat o strategie de anulare a oricărui program cultural-naţional, în ţările cu ideologie marxist-leninist-stalinistă, începând cu desfiinţarea asociaţiilor culturale iar ASTRA sibiană a fost printre cele dintâi vizate. Cele peste 50.000 de obiecte din colecţie au fost transferate la Muzeul Brukenthal. Transferul patrimoniului a fost făcut haotic, fără nici o supraveghere şi cu mijloace improvizate. Numeroase obiecte de patrimoniu au dispărut, pur şi simplu, iar la Muzeul Brukenthal nu s-a încheiat atunci nici un proces verbal de transfer sau de preluare în custodie a obiectelor. În locul muzeului a fost instalat un Ateneu popular.
După 7 ani a intervenit o schimbare. Cornel Irimie este cel care a valorificat, în anul 1957, patrimoniul etnografic şi de artă populară găsit în Muzeul Brukenthal, printr-o expoziţie de artă populară românească. Primul experiment de expunere în aer liber a unui monument de arhitectură populară, transferat din situl de origine, a aparţinut fondatorilor Muzeului Asociaţiunii şi a constat din prezentarea unei stâne aduse din munţii Poienii Sibiului.
Primul muzeu în aer liber din România a fost cel realizat în Capitală de profesorul Dimitrie Gusti care, în vara anului 1936. Împreună cu meşteri constructori ţărani, a edificat Muzeul Satului, cu peste 30 de gospodării aduse sau reconstituite din toată ţara. În 1940, “Muzeul Etnografic al Transilvaniei se refugiază la Sibiu, iar Romulus Vuia, directorul instituţiei clujene, îşi începe activitatea, pentru câţiva ani, la Muzeul ASTREI din Sibiu, unde lansează proiectul organizării în Dumbravă a unui muzeu în aer liber. Războiul care a izbucnit a împiedicat însă realizarea lui. Proiectul său efemer a devenit o realitate abia în 1963, din iniţiativa lui Cornel Irimie, cel care avea să fie întâiul său director. După atribuirea terenului necesar, prin decretul Primăriei Sibiu din 11 octombrie 1960, s-a trecut la realizarea propriu-zisă” – adaugă muzeograful Delia Voina.
Cornel Irimie a întocmit schiţa de realizare a Muzeului Tehnicii Populare, a identificat şI recuperat de prin diferite zone ale României monumente de valoare inestimabilă pe care le-a strămutat şI le-a conservat la Sibiu. Irimie ştia cu precizie ce are de făcut mai ales că l-a urmat îndeaproape pe profesorul Dimitrie Gusti, fondatorul Şcolii Sociologice de la Bucureşti şI al Muzeului de la Şosea, fiind discipol al acestuia. ŞI astăzi, după cum mărturiseşte directorul Mirela Creţu, “este completată colecţia de monumente după planul realizat de Irimie”.
Începând cu anul 1963, specialiştii muzeului au întreprins ample cercetări ştiinţifice, organizând expediţii pentru depistarea în teren a monumentelor etnografice cu valoare documentar-istorică sau tehnică ce urmau a fi transferate în Dumbrava Sibiului. Tot în anul 1963 s-au achiziţionat primele nouă monumente: moara plutitoare din Lucăceşti, piua cu teasc de la Orăştioara, joagărul hidraulic de la Gura Râului, piua de la Tălmăcel, moara de mână de la Bumbuieşti, teascul cu berbeci de la Racoviţa, podul plutitor de la Porceşti (Turnul Roşu). De atunci, numărul construcţiilor a ajuns la 340.
Arc de Triumf
Poarta monumentală de acces în Muzeul din Dumbravă a fost transferată în 1974 de la Uzina Mecanică din Mârşa. Atrage atenţia vizitatorilor care păşesc pentru prima oară pe uliţele Satului din Dumbravă prin dimensiunile impresionante: 9,61 metri lungime, 4 metri lăţime, 7 metri înălţime, în timp ce aripile porţii au o lăţime de 6 metri. În plus, ornamentele atent migălite îi sporesc frumuseţea, cu atât mai mult cu cât monumentul – după cum spune prof. dr. Corneliu Ioan Bucur în volumul închinat edificiului “Muzeul Civilizaţei Populare Tradiţionale ASTRA” - a fost la origine un arc de triumf ridicat între anii 1940-1942 de către o echipă de elevi ai Şcolii de Arte şi Meserii din comuna Racoviţă.
Grupate pe categorii de activităţi, gospodăriile din satul din Dumbravă sunt aparte. Universul pescăresc este redat în cele mai mici detalii, aşa cum se regăseşte în localităţile din Delta Dunării: împreună cu cherhanaua, cu coliba şi gheţăria şi cu bogatul inventar de unelte. Nu lipsesc nici acareturile: grajdul, coteţul găinilor, cuptorul.
În lumea satului de odinioară, lumânarea era la mare căutare iar lumânărarul avea un mare rol. În Muzeul în aer liber din Sibiu se regăseşte Teascul de boştină pentru extragerea cerii dar şi gospodăria boştinarului (lumânărarului). De asemenea, au fost strămutate aici mai multe stâne, aşa cum se regăseau ele în sit, cu staul, cu hodaia de locuit şi toate anexele, în funcţie de zonele din care provin. Fiecare monument din muzeu are propria-i poveste. Tehnicile de extragere a uleiului erau cu ani în urmă variate, însă cuprindeau trei faze importante: pisarea seminţelor, păjitul “aluatului” şi stoarcerea uleiului. Uleiniţele erau acţionate fie prin intermediul scripetelui, prin tracţiune animală, cu ajutorul piciorului sau hidraulic. Indiferent de metodă, aceste instalaţii extrăgeau uleiul pentru diferite utilizări gospodăreşti.
Morile
La o plimbare pe aleile Muzeului din Dumbrava Sibiului, pe jos sau cu trăsura, poate primele monumente spre care îţi este condusă privirea sunt morile de vânt, care pot fi observate cu uşurinţă din oricare zonă a lacului. Sectorul morilor este impresionant. Se regăsesc aici mori acţionate prin diferite modalităţi: curea de transmisie, cu ajutorul cailor, cu ciutură şi diferite tipuri de transmisie, de vânt, cu pânze, plutitoare ori hidraulice.
Un monument foarte frumos este Hanul tradiţional de la Tulgheş- Harghita. Împrejmuit cu un gard din nuiele împletite, se afla odinioară la o răscruce de drumuri, în mijlocul comunei. Purtând parfumul anilor '20, când a fost construit, atrage atenţia prin frumuseţea specifică. Între “piesele” excepţionale se află o popicărie tot din 1920, adusă în Dumbravă de la Păltiniş, o gospodărie de la Găleşoaia, cu două case: cea bătrânească şi casa “nouă”, aceasta din urmă având sub cornişă un brâu traforat, o adevărată dantelărie realizată cu migală în scândură de brad. O casă misterioasă este cea a “meşteroaiei” - cea care se ocupa de dezlegarea a fel de fel de vrăji şi descântece - din Săpânţa-Maramureş. De asemenea, în bogata colecţie se află gospodării-atelier, în funcţie de meseriile care se regăseau cândva în vetrele satelor dar şi biserici ori troiţe splendide, de o valoare inestimabilă.
Urmaş al Muzeului Asociaţiunii
În perioada 1980-2000 tematica muzeului a fost extinsă, prin integrarea monumentelor de arhitectură populară, muzeul acoperind întreg domeniul civilizaţiei populare tradiţionale. Devenit în 1990 Complexul Naţional Muzeal ASTRA, urmaş al Muzeului Asociaţiunii, aşezământul este un adevărat centru cultural-naţional de afirmare a identităţii etnoculturale. Instituţiile muzeale reunite în cadrul Complexului Naţional Muzeal ASTRA sunt Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale ASTRA, Muzeul Civilizaţiei Transilvane ASTRA, Muzeul de Etnografie Universală “Franz Binder”, Muzeul de Etnografie şi Artă Populară Săsească “Emil Sigerus”, care deţin colecţii de o valoare deosebită.
În Muzeul în aer liber se găseşte un loc special, realizat recent, în 2007, un centru instructiv- recreativ, dedicat copiilor: Etno-Tehno Parc. Ansamblul cuprinde trei pavilioane realizate de meşteri maramureşeni, unde se regăsesc între altele cele 14 machete de mici dimensiuni ale monumentelor hidraulice (morile) iar cei mici pot înţelege modul acestora de funcţionare într-un mod accesibil. Din când în când, profesorii de fizică, de la şcolile din Sibiu, îşi aduc aici elevii, reuşind să se facă înţeleşi în explicarea unor fenomene, prin intermediul mechetelor de la Etno-Tehno-Parc.
Indiferent de anotimp, pe aleile Muzeului în aer liber, departe de tumultul oraşului, păşeşti într-o lume arhaică, bogată în linşte şi frumuseţi nebănuite. Gospodăriile din Dumbravă sunt orânduite precum în satele din care provin, cu grădini îngrijite, cu flori, legume. Fiecare plimbare, fie că este făcută pe jos, cu trăsura, cu sania sau cu barca, este o deconectare de la haosul cotidian şi o portiţă spre o lume în care totul se desfăşoară după rânduieli bine stabilite. Aparent, în Dumbrava Sibiului se găseşte un muzeu ca oricare altul. Însă, pentru cine ştie să-şi deschidă ochii şi sufletul, Dumbrava Sibiului reprezintă o experienţă de neuitat.
În perioada 1980-2000, tematica muzeului a fost extinsă prin integrarea monumentelor de arhitectură populară şi de utilitate publică, care exprimau fenomenul complex al civilizaţiei populare tradiţionale. Astăzi, Muzeul în Aer Liber nu se limitează la ilustrarea patrimoniului material, ci tinde să cuprindă întreaga fenomenologie a civilizaţiei tradiţionale, devenind un muzeu viu prin activităţile şi programele de păstrare şi valorificare a obiceiurilor, tradiţiilor, manifestărilor artistice şi ocupaţiilor specifice locuitorilor din diverse regiuni ale ţării.
Muzeul Civilizaţiei Transilvane ASTRA este trezorierul valorilor patrimoniale moştenite de la Muzeul Asociaţiunii . “În registrele de inventar – mai spune Muzeograful Delia Voina - figurau în acel moment peste 9.000 de obiecte înregistrate sub sigla “A”, împărţite pe şase colecţii: broderii, port şI textile, obiecte de cult, lemn, os, fier, ceramică şi păpuşi. Colecţiile s-au îmbogăţit, în ultima jumătate de secol, ajungând astăzi la 46.475 obiecte. Prin schimbarea tiparelor muzeale (de la un muzeu etnic la un muzeu multicultural al unei regiuni europene - Transilvania) şi a concepţiei expoziţionale (de la o expunere etnografică, monocoloră, la o expunere etnologică modernă, concepută diacronică şi realizată interdisciplinar) muzeul pavilionar sibian vine să completeze oferta muzeului în aer liber ca muzeu naţional al civilizaţiei populare tradiţionale din România. Prin programul “Tezaure umani vii”, muzeul ilustrează atât prin expoziţii, cât şi prin alte manifestări culturale destinate patrimoniului cultural imaterial, un întreit program ideatic ce cuprinde – tradiţiile, influenţele şi experienţele”.
Laboratoare de conservare şI restaurare
În 2009, prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European, a fost finanţat proiectul Complexului Naţional Muzeal ASTRA Conservarea şi restaurarea patrimoniului Muzeului în Aer Liber din Dumbrava Sibiului. Din 2011, Complexul Naţional Muzeal ASTRA din Sibiu a deschis aici “Centrul ASTRA pentru patrimoniu” o amplă investiţie realizată în cadrul proiectului “Conservarea şI restaurarea patrimoniului etnografic din Muzeul în aer liber – Dumbrava Sibiului”. Construit la standarde internaţionale într-un timp record – un an- , centrul amintit este unul dintre cele mai moderne din Europa şi va salva de la o potenţială degradare valorile de patrimoniu deţinute de Muzeul ASTRA. Laboratoarele de conservare şi restaurare, cu dotări de ultimă generaţie, deservesc Muzeul Civilizatiei Populare Tradiţionale ASTRA din Dumbrava Sibiului acoperind domeniile de restaurare ceramică, textile, lemn policrom, piele, investigaţii chimice. Aici beneficiază de instruire şI specialiştii în domeniu, spaţiul multifuncţional fiind destinat şI Centrului de pregătire a conservatorilor şI restauratorilor din România. Proiectul a fost finanţat printr-un grant oferit de Islanda, Liechtenstein şI Norvegia prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European.
Evenimente cu caracter omagial
Pe parcursul a patru zile, începând cu 1 octombrie, Complexul Naţional Muzeal ASTRA Sibiu a desfăşurat mai multe evenimente cu caracter omagial printre care lansări de carte, expoziţii, sesiuni de comunicare, dezvelirea basoreliefului memorial Cornel Irimie, lansarea unei emisiuni filatelice ilustrând monumente din muzeu, conturând astfel evoluţia istorică a muzeului de la un simplu vis la realitate, de la expunerea monumentelor de tehnică populară la ilustrarea unei întregi fenomenologii a civilizaţiei tradiţionale, de la momentul prezent la planurile de viitor.
Personalităţi din rândul autorităţilor locale şi naţionale, înalţi prelaţi, membri ai corpului academic, cercetători ştiinţifici în domeniul etnografiei, s-au reunit la 1 octombrie în sala festivă a Bibliotecii Judeţene ASTRA, la deschiderea sesiunii aniversare.
În după-amiaza zilei de 2 octombrie, sub motto-ul “Redescoperirea Muzeului în aer liber după 50 de ani”, în zona pavilionului expoziţional amenajat lângă scena de pe lac, a putut fi vizitată expoziţia Proiectului tematic al Muzeului în aer liber, ce prezintă evoluţia istorico-documentară a muzeului, trecând prin toate etapele sale de dezvoltare până la momentul prezent, şi creionând de asemenea planul dezvoltării sale viitoare. Vernisajul expoziţiei a fost urmat de dezvelirea basoreliefului memorial Cornel Irimie, lucrare executată în bronz de către artistul plastic sibian Gavril Abrihan. Cercetător, etnolog şi muzeograf, Cornel Irimie este cel care a fondat în 1963 muzeul din Dumbrava Sibiului, după o idee şi o propunere de amplasare exprimate de etnologul clujean Romulus Vuia. La mansarda cabanei din Păltiniş a fost deschis Cabinetul memorial “Cornel Irimie”, care urmăreşte recrearea atmosferei de lucru din anii ’60 -’70 ai secolului trecut, prin obiecte ce au aparţinut lui Cornel Irimie: biroul şi scaunul, magnetofonul, radio-ul şi televizorul, lustra, lampa de birou etc. Alături de acestea se află volume şi studii ale cercetătorului. Mănţionăm totodată că prin intermediul acestor manifestări s-a adus un pios omagiu întemeietorului celui mai mare muzeu etnografic în aer liber din România, la 30 de ani de la trecerea sa în nefiinţă şi la 50 de ani de la fondarea muzeului.
Citește pe Antena3.ro
