Conceptul "Punctul Verde" este prezent şi în România

ŞI LA NOI ● Der grüne punkt este simbolul industriei reciclĂrii ambalajelor
Punctul verde, simbolul cu licenţă al reţelei europene din industria reciclării ambalajelor destinate bunurilor de consum, este prezent şi în România. Compania care se ocupă cu implementarea în ţara noastră a sistemului este EcoRom Ambalaje.

ŞI LA NOI ● Der grüne punkt este simbolul industriei reciclĂrii ambalajelor
Punctul verde, simbolul cu licenţă al reţelei europene din industria reciclării ambalajelor destinate bunurilor de consum, este prezent şi în România. Compania care se ocupă cu implementarea în ţara noastră a sistemului este EcoRom Ambalaje.

Punctul Verde (în germană der Grüne Punkt) a apărut în 1995, cînd organizaţia germană Duales System Deutschland AG a decis transferarea dreptului de folosire a mărcii sale înregistrate către o organizaţie europeană, Packaging Recovery Organisation Europe sprl (PRO Europe). În România, organizaţia care implementează sistemul Punctul Verde este EcoRom Ambalaje, membră PRO Europe din anul 2004. Rolul Punctului Verde este cel al unei asociaţii, iar profitul obţinut se reinvesteşte pentru dezvoltarea sistemului.

OPERARE. EcoRom Ambalaje are acţionari printre cei care introduc ambalaje pe piaţă, încheind contracte de parteneriat cu acele companii care au de îndeplinit obiective. Sistemul funţionează foarte simplu. Compania respectivă îi raportează ce cantitate de ambalaj a introdus pe piaţă. Există un tarif care se aplică pentru aceste ambalaje, astfel rezultă bani care se adună la organizaţia de recuperare.

Relaţia dintre EcoRom Ambalaje şi compania respectivă este una specială, rezultînd din caracterul de întrajutorare al firmei o apropiere între cele două partenere. Tarifele sînt aceleaşi pentru toţi clienţii, indiferent de dimensiunile ambalajelor. Aceste tarife reprezintă costurile de operare (o eficienţă maximă pentru cei care aderă la acest sistem). Oricine încheie un astfel de parteneriat (dintre cei care introduc ambalaje pe piaţă) are dreptul de a deveni acţionar. Dacă firma nu vrea să devină acţionar, aceasta poate verifica felul cum îşi îndeplineşte activitatea EcoRom Ambalaje, avînd dreptul să o auditeze. EcoRom Ambalaje nu dispune de o infrastructură proprie, ci încheie contracte de parteneriat cu societăţi de salubritate, reprezentanţi ai colectorilor etc. Astfel, firma reuşeşte să îşi îndeplinească mai multe ţinte: compania atinge ţinta naţională prin reciclarea din bazinul industrial comecial în care există ambalaje deja sortate (cartoane, metale, plastice, folii de plastic) provenite de la supermarketuri şi depozite, care reprezintă 40% din cantitatea de ambalaje din România. Pînă în anul 2013, compania şi-a propus să atingă pragul de 60%. Acest lucru nu este posibil însă doar din strîngerea deşeurilor de la supermarketuri şi depozite. Răspunsul acestei probleme vine de la populaţie, gospodăriile deţinînd la nivel naţional 60% din deşeuri (plastic, sticlă, PET-uri, can-uri, folii de hîrtie, ambalaje de iaurt etc.). Acestea ajung în fluxul de deşeuri municipal, apoi la groapa de gunoi. Uniunea Europeană condamnă acest lucru, considerînd că deşeurile ar trebui tratate şi puse în deponii, depozite speciale care au un impact redus asupra solului.

CONŞTIINCIOZITATE. Colectarea şi sortarea deşeurilor trebuie facute cît mai aproape de om. Pentru asta este nevoie ca amplasarea bateriilor de colectare să se facă aproape de blocurile de locuinţe. Parteneriatul încheiat între EcoRom Ambalaje şi firmele de salubritate constă în amplasarea la scara blocurilor a containerelor de colectare (cu acordul primăriei) a hîrtiei, metalului, plasticului, sticlei. Oamenii trebuie educaţi (postere, afişe lipite în scara fiecărui bloc). "Colectarea ambalajelor este o obligaţie cetăţenească şi nimeni nu este plătit pentru a face asta", a spus Mugurel Rădulescu, preşedintele consiliului de administraţie EcoRom.

Sistemele de acest tip, de colectare selectivă, există în Europa de la începutul anilor ’90. Înainte existau sisteme axate pe strîngerea deşeurilor de aluminiu sau sticlă. Organizaţiile care operează în Europa investesc permanent în comunicarea cu populaţia. De exemplu, acestea desfăşoară activităţi în şcoli şi licee, pentru a-i învăţa pe elevi despre colectarea selectivă.

PERSPECTIVE ÎN 2008. EcoRom Ambalaje îşi continuă schema de colectare selectivă în parteneriat cu autorităţile locale şi salubritatile şi doreşte exinderea la nivel naţional a acestei scheme alături de educarea populaţiei. "Populaţia este educabilă şi reacţionează", conchide Mugurel Rădulescu.