Cota 1.500 – cota gunoaielor

Ceartă pe gunoaie la Sinaia. Voluntarii ecologişti care au adunat 900 de saci de deşeuri din groapa de gunoi improvizată la cota 1.500, aflată pe marginea drumului spre cota 2.000, acuză primăria oraşului de dezinteres, în condiţiile în care, în lipsa unui loc de depozitare conform pe raza localităţii, nu s-a preocupat să găsească o soluţie.

Perlă a staţiunilor montane din Munţii Bucegi, oraşul Sinaia nu are oficial groapă de gunoi. De ani întregi, însă, deşeurile oraşului, dar şi cele ale cabanelor din împrejurimi, fie turistice (cota 1.400, 1.500 şi 2.000), ale jandarmilor montani sau ale salvamontiştilor (cantonul Salvamont din zonă), sunt duse la o groapă improvizată, aflată la cota 1.500, într-o râpă de la marginea drumului spre Cota 2.000.

AMENAJATĂ AD-HOC PE LOCUL UNEI FOSTE CARIERE
Groapa a fost "amenajată" pe locul unei foste cariere. Astfel de gropi istorice, create de agenţii economici din zone turistice de mare interes, sunt prezente în foarte multe locuri din ţară. Agenţii economici apelează la aceste practici pentru a reduce costurile de salubrizare, mai ales pe perioada crizei economice. La această situaţie se adaugă lipsa de bun-simţ a turiştilor care lasă deşeuri peste tot pe unde se duc. La fel de îngrijorător este şi faptul că, în cazul cotei 1.500, primăria nu are nici o obligaţie în rezolvarea problemei, deşi zona este printre cele mai vizitate din ţară.

Încă din 2004, pentru închiderea acestei gropi de gunoi improvizate au militat mai multe instituţii, tonul fiind dat de Administraţia Parcului Naţional Bucegi. Motivul principal: groapa de gunoi afectează pânza freatică. Recent, primăria a pus o barieră în acea zonă, urmând ca, potrivit unui proiect pentru care se caută finanţare, locul să fie acoperit cu pământ şi ulterior plantate flori.

INIŢIATIVĂ ECOLOGISTĂ
Ecologiştii de la Asociaţia EcoAssist, care au mai întreprins acţiuni de ecologizare şi în alte zone protejate, ca Delta Dunării, Piatra Craiului sau Retezat, au realizat un proiect de curăţare a acestei gropi. Cantitatea de deşeuri aflată în această groapă a fost aproximată de ecologişti la două tone, iar perioada necesară evacuării deşeurilor la aproximativ două săptămâni.

"Problema salubrizării din Sinaia este foarte gravă, dar, din păcate, se află pe ultimul loc între priorităţile autorităţilor. Şi asta deşi România poate fi penalizată cu până la 200.000 euro pe zi pentru gropile de gunoi neecologice rămase deschise după încheierea termenului negociat cu Uniunea Europeană", a declarat preşedintele EcoAssist, Liana Buzea. În primele două week-end-uri de lucru, voluntarii au scos aproximativ 900 de saci de gunoi, evacuând astfel trei sferturi din deşeurile gropii respective.

"În ultimul week-end am strâns peste 500 de saci cu deşeuri, pe care le-am pus separat, respectiv ce se poate arde şi ce se poate recicla. De exemplu, gunoaiele care pot fi co-incinerate au fost preluate de Ecovalor din Câmpulung, iar dozele de aluminiu, respectiv resturile de sticle, farfurii şi pahare le-am stocat separat pentru a putea fi reciclate", a spus Liana Buzea. Ecologista a explicat că râpa în care au fost aruncate gunoaiele este foarte accidentată, iar accesul este îngreunat şi de tufele şi ierburile crescute printre copaci.




"MUNCA NOASTRĂ NU ESTE RESPECTATĂ"
"E destul de dificil de ajuns, iar munca noastră nu e respectată. De exemplu, noi strângeam deşeurile de pe un versant, iar pe celălalt am văzut cum o persoană arunca alte gunoaie. În plus, o parte din voluntari a coborât pe drumul cotei spre 1.400, a strâns deşeuri, iar când s-a întors, a văzut că alţi turişti sau oameni din zonă aruncaseră altele în loc. E şi insalubru şi, totodată, o imagine proastă pentru turism", a mai spus Liana Buzea.

"Deşi iniţial ne-au spus că se vor ocupa de ducerea deşeurilor la groapa ecologică de la Braşov, a trebuit să ne descurcăm fără sprijinul autorităţilor locale, care ne-au spus ulterior că aceasta nu intră în atribuţiile primăriei", a adăugat ea. Unul dintre motivele eschivării autorităţii locale ar putea fi că taxa de depozitare a gunoaielor este destul de ridicată, potrivit EcoAssist.

Directorul Administraţiei Parcului Naţional Bucegi, Horia Iuncu, a declarat, pentru NewsIn, că groapa de gunoi a fost alimentată zeci de ani cu resturi de la cabane şi de la turişti, iar cantitatea de deşeuri a fost foarte mare.

"Resturile de la fiecare cabană erau aruncate în general pe câte un teren din apropiere. Pe vremea comuniştilor politica statului nu viza protecţia mediului şi nici nu exista vreun sistem de control sau de supraveghere. Astfel că am mai avut asemenea gropi şi la Babele, Cuibul Dorului, Valea Padinii, însă accesul acolo era mult mai uşor. Puteam strânge deşeurile şi să le punem direct în maşinile care le transportau la gropile de gunoi autorizate", a spus Iuncu.

În schimb, la groapa de la cota 1.500 din Sinaia este foarte dificil de ajuns, deoarece a fost formată într-o zonă foarte abruptă, a mai precizat el.

"Pentru a putea aduna deşeurile de acolo a fost nevoie de prezenţa unor alpinişti care să-i ajute pe voluntari.
În plus, de la 1.500 m la 1.400 m nu este decât un drum tehnologic pe care cu greu am reuşit să coborâm deşeurile într-o camionetă Aro", a adăugat şeful APN Bucegi.

EcoAssist şi-a propus ca în perioada următoare să realizeze o hartă cu ariile protejate unde există gropi de gunoi create prin aruncare sistematică, pe care să o prezinte autorităţile pentru a lua măsurile care se impun, mai ales în contextul în care Guvernul duce o campanie de promovare a turismului intern.

"Pe lângă imaginea dezolantă creată de gunoaiele aruncate la întâmplare există şi problema urşilor care vin să mănânce din acestea şi devin agresivi când sunt deranjaţi", a mai spus Liana Buzea.