Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a hotărât sesizarea ministrului Justiţiei cu propunerile de iniţiere a procedurilor de modificare şi completare a legilor privind statutul judecătorilor şi procurorilor, dar şi a altor două acte normative, printre propunerile înaintate fiind şi aceea ca procurorul general, precum şi procurorii şefi ai DNA şi DIICOT să fie numiţi de preşedintele României la propunerea CSM, relatează AGERPRES.
Propunerile care vor fi înaintate Ministerului Justiţiei au fost aprobate de Plenul CSM în şedinţa din 27 octombrie.
Conform propunerii de modificare a primului alineat al articolului 45 din Legea 303/2004, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ), prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorii şefi ai DNA şi DIICOT şi adjuncţii acestora sunt numiţi de preşedintele României, la propunerea CSM, pe o perioadă de patru ani, cu posibilitatea de a fi reînvestiţi o singură dată. Ei pot fi selectaţi dintre procurorii care au o vechime minimă de 12 ani în funcţia de judecător sau procuror, au cel puţin gradul de parchet de pe lângă tribunal şi au îndeplinit efectiv cel puţin cinci ani funcţia de procuror la un parchet de pe lângă tribunal sau la un parchet ierarhic superior.
În forma actuală, alineatul prevede că procurorul general al PÎCCJ, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul şef al DNA, adjuncţii acestuia, procurorii şefi de secţie ai acestor parchete, precum şi procurorul şef al DIICOT şi adjuncţii acestuia "sunt numiţi de preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul CSM, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată".
O altă propunere de modificare se referă la faptul că revocarea procurorilor din funcţiile de conducere ar urma să fie făcută de către preşedintele României, la propunerea CSM, care se poate sesiza din oficiu, la cererea unei treimi din numărul membrilor sau la cererea a două treimi din numărul total al membrilor adunării generale corespunzătoare unităţii de parchet la care se exercită funcţia de conducere. În forma actuală, alineatul vizat prevede că revocarea se face "la propunerea ministrului justiţiei care se poate sesiza din oficiu, la cererea adunării generale sau a procurorului general al PÎCCJ ori a procurorului şef al DNA, cu avizul CSM".
"Propunerile aprobate de Plenul CSM sunt expresia preocupării constante pentru consolidarea independenţei justiţiei, creşterea calităţii actului de justiţie şi îmbunătăţirea organizării sistemului judiciar, în contextul profundei reforme a legislaţiei care constituie principalul instrument de lucru al sistemului judiciar, prin adoptarea celor patru noi coduri în materie civilă şi penală. Acestea au modificat competenţele instanţelor şi parchetelor, au reorganizat căile de atac, au generat tipuri noi de cauze şi proceduri, au determinat ample reorganizări ale secţiilor şi completelor instanţelor", se arată într-un comunicat al CSM transmis vineri AGERPRES.
Pe lângă legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, se mai propune modificarea şi completarea Legii 304/2004 privind organizarea judiciară şi a Legii 317/2004 privind CSM.
"Plenul CSM a constatat că realităţile şi nevoile sistemului judiciar s-au modificat parţial în perioada de un deceniu de la republicarea legilor justiţiei, impunându-se o analiză şi asupra necesităţii reformării lor. Astfel, actualul sistem de evaluare a activităţii judecătorilor şi procurorilor nu şi-a dovedit eficienţa aşteptată la momentul adoptării legii, rareori oferind semnale relevante în cazul diminuării performanţelor individuale şi nereuşind să evidenţieze, acolo unde există, diferenţele între judecători, respectiv între procurori. În aceeaşi perioadă, gradul de ocupare a posturilor în sistem şi media vechimii judecătorilor şi procurorilor s-au schimbat, iar corpul magistraţilor a ajuns, în majoritatea lui, la un moment de maturitate sub aspect profesional. Modificările aduse în ultimii ani procedurii de promovare la instanţa supremă au reprezentat începutul unui demers de îmbunătăţire a selecţiei magistraţilor care funcţionează la jurisdicţiile superioare", se arată în comunicat.
CSM apreciază că nu poate ignora percepţia performanţelor sistemului din exteriorul acestuia, precum rezultatele sondajelor privind încrederea cetăţenilor în justiţie, unele nemulţumiri manifestate în mediul public în ceea ce priveşte calitatea hotărârilor judecătoreşti şi a actelor procurorului sau criticile aduse comportamentului unora dintre magistraţi.
"Consiliul are în vedere faptul că justiţia este un serviciu public, care trebuie să contribuie la consolidarea ordinii de drept prin aplicarea corectă a legii situaţiilor concrete aflate pe rolul organelor judiciare, iar hotărârile judecătoreşti şi actele procurorului trebuie să permită justiţiabilului să înţeleagă modul în care 's-a spus dreptul' în cauza sa. De asemenea, s-a constatat necesitatea asigurării unui management coerent, eficient şi responsabil de către conducerile instanţelor şi parchetelor, prin intermediul unor instrumente specifice, corespunzătoare atribuţiilor conferite de lege, în scopul bunei funcţionări a acestor autorităţi şi, evident, al îmbunătăţirii performanţelor sistemului judiciar", se menţionează în comunicat.
CSM precizează că o analiză de fond a legilor justiţiei a început în cadrul comisiilor constituite încă din anul 2011, propunerile de modificare şi completare fiind făcute ţinând cont în special de sesizările primite de la judecători şi procurori, dar şi de cele mai frecvente sesizări venite din afara sistemului, precum şi de problemele generate de interpretarea diferită a unor texte de lege şi de dificultăţile în aplicarea unitară a unora dintre acestea în practică.
"Modificările propunerilor iniţiale şi consultările repetate ale sistemului denotă preocuparea Consiliului pentru găsirea celor mai eficiente soluţii legislative ce pot îmbunătăţi activitatea sistemului judiciar, activitate a cărei calitate depinde în principal de calitatea resursei umane care înfăptuieşte justiţia, în toate dimensiunile ei: cunoştinţele profesionale, echilibrul, maturitatea, seriozitatea şi dedicarea. În acest context, Plenul Consiliului a considerat prioritară modificarea prevederilor privind evaluarea, promovarea şi numirea în funcţii de conducere a judecătorilor şi procurorilor, rezolvarea situaţiilor în care magistraţii sunt în imposibilitate de a-şi exercita funcţia, precum şi eficientizarea managementului instanţelor şi parchetelor", se mai arată în comunicatul CSM.
Reprezentanţii CSM mai precizează că schimbările propuse sunt în acord cu recomandările de esenţă cuprinse în rapoartele Comisiei Europene din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare şi reprezintă rezultatul propunerilor şi consultărilor repetate ale sistemului pentru identificarea celor mai eficiente soluţii legislative ce pot îmbunătăţi activitatea sistemului judiciar.
