Cum se compară mere cu pere în analiza statisticilor COVID

Situația din România este dezastruoasă, în privința îmbolnăvirilor și a deceselor cauzate de COVID-19. Aceasta este o certitudine. Numai că modul în care se compară doar anumite părți din statistici, fără să se țină cont de toți indicatorii și de situația reală din teren, din fiecare țară, duce la o imagine de ansamblu falsă. România este comparată, în ultima perioadă, cu țări precum Danemarca, Portugalia sau Rusia, atât în privința numărului de îmbolnăviri și decese, cât și în cea a evoluției vaccinării. Nimeni nu face o analiză a cifrelor din toate perspectivele, dar nici a deosebirilor majore de infrastructură și distribuție a populației în teritoriu, în țări care au diferențe enorme, din toate punctele de vedere.

Medicul militar Valeriu Gheorghiță și-a exprimat recent îngrijorarea în legătură cu rata foarte mică de vaccinare la românii cu vârste de peste 80 de ani. Și compară situația din România cu cea din țări precum Danemarca sau Portugalia. Ceea ce uită analistul, în această comparație bazată exclusiv pe procente din statistici, este în primul rând faptul că cele mai multe persoane de peste 80 de ani din țările date ca exemplu de bune practici locuiesc în zone urbane sau rurale mult mai bine dezvoltate decât cele din România, unde peste 98% au venituri medii și peste media europeană, de peste zece ori mai mari decât ale persoanelor de aceeași vârstă din țara noastră. De asemenea, au acces la cabinete medicale, au analizele la zi, iar accesul lor la un centru de vaccinare este facil, spre deosebire de cei de aceeași vârstă din România, care, în majoritate locuiesc în zone rurale depopulate, unde nici măcar nu au acces la medic, nu doar dacă vor să se vaccineze, ci și pentru a se putea trata de alte afecțiuni. O mare parte dintre bătrânii României care nu sunt vaccinați sunt cei care trăiesc sub pragul sărăciei, nu se uită la știri, pentru că mulți nici măcar nu au televizor sau bani pentru a-și plăti curentul electric, înainte de majorarea prețurilor. În România reală și săracă avem de mulți ani probleme grave de infrastructură: lipsesc drumuri, mijloace de transport, cabinete medicale, iar deficitul de medici din mediul rural este enorm: conform unui raport al Avocatului Poporului din aprilie 2021, 212 localități din mediul rural erau fără medic de familie și 665 de posturi de medic de familie erau vacante, iar de atunci, situația s-a înrăutățit. Dintre medicii de familie care mai există în România, nu au ales toți să vaccineze, astfel încât accesul la vaccinare pentru bătrânii de peste 80 de ani care trăiesc izolați, în localități unde nici trenul nu ajunge, nici medic de familie nu există, e aproape imposibil. Totuși, din punct de vedere statistic, România este comparată cu țările care nu au astfel de probleme, iar despre acești bătrâni se presupune că refuză vaccinarea.

Țările cu populație redusă stau cel mai bine

O altă analiză bazată doar pe statistică arată că România este comparată cu Danemarca sau Portugalia, unde situația îmbolnăvirilor de COVID-19 e mult mai bună decât în țara noastră, acest rezultat fiind pus pe seama procentului mare de vaccinare a populației, de peste 90%. Dincolo de faptul că nu se ia în analiză accesul populației la medici și la tratamente, în caz de îmbolnăvire - care în România este aproape inexistent, pentru că suferim de o criză uriașă de medicamente, iar guvernul abia acum se pregătește să permită introducerea unor medicamente în farmacii -, practic se compară populația de 19 milioane de locuitori a României cu cea de 5,8 milioane de locuitori a Danemarcei, respectiv cu cea de 10,3 milioane a Portugaliei. Dacă analizăm în cifre reale, constatăm că luni, România depășise pragul de 7 milioane de persoane vaccinate, adică mai mult cu două milioane față de populația Danemarcei, iar această țară are doar 75,7% persoane vaccinate complet, adică 4,41 de milioane. Oricum nu se știe exact câți români mai sunt în România, pentru că raportarea se face la rezultatele recensământului de acum un deceniu, timp în care migrația forței de muncă a crescut alarmant, rata mortalității a crescut și ea, iar rata natalității a scăzut. Suntem comparați, de asemenea, și cu Bulgaria, care în anul 2011 avea 7,3 milioane, iar anul trecut avea 6,9 milioane de locuitori, dintre care complet vaccinați până acum sunt 20%, adică 1,38 de milioane, în timp ce noi avem un procent de 32,81% calculat la 19 milioane de locuitori, adică 6,37 de milioane de persoane complet vaccinate.

Trendul momentului: comparația cu Rusia

O situație și mai discutabilă apare atunci când România – și nu doar țara noastră – este comparată cu Rusia. De trei săptămâni se vorbește intens despre „situația dezastruoasă din Rusia”, unde statisticile arată că „s-au vaccinat foarte puțini ruși”. Ce înseamnă acest lucru, din punct de vedere statistic: Rusia are 146 de milioane de locuitori, dintre care vaccinați complet sunt 32,66%, adică 47,6 milioane. Dacă facem comparația procentual, putem trage concluzia, totalmente falsă și chiar absurdă, că România are mai multe persoane vaccinate decât Rusia: 32,81% față de 32,66%. De fapt, în cifre reale, vedem diferențele colosale: puțin peste 6 milioane față de aproape 50 de milioane, adică în Rusia sunt de peste opt ori mai multe persoane vaccinate. Dacă se face aceeași comparație cu Danemarca, observăm că numărul vaccinaților din Rusia este de 10 ori mai mare decât în Danemarca. Dacă analizăm procesul de vaccinare din punctul de vedere al accesului la centre, al infrastructurii și logisticii necesare, mai observăm că o țară precum Rusia trebuie să depună eforturi mult mai mari pentru a ajunge la procente similare cu țări mult mai mici și cu o populația mult mai redusă, astfel încât nu se poate trage concluzia că cei care nu sunt vaccinați refuză vaccinul, la fel ca în România. Pot fi alte cauze. De asemenea, tot de trei săptămâni se compară numărul de morți de COVID-19 din România cu cel din Rusia, comentariile din mass-media și social media fiind că „situația este mult mai gravă în Rusia decât la noi”. Concluzia a fost trasă în urma comparației cifrelor, de această dată, nu a procentelor: 500 de decese, față de 1.000, în prima perioadă, apoi 591 de decese înregistrate marți în România, față de 1.155, în Rusia. Procentual însă, 591 de decese în România înseamnă 0,0031%, raportat la 19 milioane de locuitori (din statistici), față de 0,00079% raportat la 146 de milioane de locuitori din Rusia. 

Doar analiza completă e corectă

În același context, nu se iau în calcul nici statisticile anuale care ne arată numărul de morți în aceleași perioade ale anilor precedenți, din cauza virozelor și gripelor de sezon, dar nici numărul de persoane vindecate zilnic, în fiecare țară. În Rusia vedem că marți au decedat 1.155 de bolnavi de COVID-19, dar s-au vindecat 23.187, adică peste 23.000 de persoane se vindecă de COVID-19 zilnic, iar ieri au fost peste 32.000 de persoane vindecate. În timp ce în România avem, din surse oficiale, doar numărul de vindecați din totalul îmbolnăvirilor înregistrate de la începutul pandemiei: 1.429.157 din 1.666.097, adică 85,78%, 48.664 fiind numărul total al deceselor (2,92%) și 188.276 numărul cazurilor active, conform datelor oficiale de ieri. Dacă mergem mai departe cu analiza cifrelor reale, de la începutul pandemiei, constatăm că Rusia are 8.633.643 de cazuri de infectare în total, 242.060 de decese, 7.445.438 vindecați și 946.145 de cazuri active tot ieri, care se raportează la 146 de milioane de locuitori, față de 19 milioane, cât este populația României, oficial. De asemenea, Rusia a raportat ieri 40.402 noi cazuri de COVID-19, iar România, 11.073. Dar aceste cifre nu pot fi interpretate ca și cum în Rusia sunt de patru ori mai multe îmbolnăviri zilnic, față de România, pentru că trebuie să se facă un calculul procentual, raportat la totalul populației.

Gravitatea situației se calculează și în funcție de alți indicatori și de realitatea din teren, cum ar fi infrastructura medicală, accesul la medici și la tratamente, rezultate anterioare privind mortalitate versus vindecări etc., într-o analiză comparativă corectă.  

Procentual, România are mai mulți vaccinați decât Rusia: 32,81%, față de 32,66%. Comparația e aberantă, dacă ne uităm la cifre: 6,37 de milioane față de 47,6 milioane, adică de opt ori mai mulți vaccinați în Rusia, față de România. Danemarca, având 75,7% persoane vaccinate complet, are doar 4,41 milioane de persoane imunizate, de peste zece ori mai puține decât în Rusia.