Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Comisarul european ar putea fi audiat în "Dosarul Telepatia". Inculpaţii cer expertize juridice şi sesizarea ÎCCJ pentru soluţionarea acestei probleme de drept, anunţă LumeaJustitiei.ro.
Luni, 4 august, la Curtea de Apel Bucureşti, are loc un nou termen în dosarul "Telepatia", completul de judecători urmând să finalizeze audierea inculpaţilor, începută la precedentul termen, din 7 iulie.
De asemenea, Sorin Pantiş, Cătălin Jean Sandu şi Vlad Săvulescu, inculpaţi în acest dosar, vor solicita instanţei audierea ca martor a lui Dacian Cioloş, comisar european pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală.
Cioloş este cel care în calitate de ministru al Agriculturii, în iunie 2008, a admis constituirea ministerului ca parte civilă în cauză, semnând cererea fdrmulată de procurorii DNA în lipsa avizelor directorilor departamentelor Economic şi Juridic,
Audierea de către instanţă a lui Dacian Cioloş este necesară în condiţiile în care acesta a fost reclamat în mai multe rânduri că nu ar fi respectat atribuţiile de serviciu atunci când a admis solicitarea venită din partea procurorilor DNA privind constituirea ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) ca parte civilă în dosarul "Telepatia", acceptând pretinsul prejudiciu în termenii stabiliţi de procurorii DNA.
În acest sens, pe rolul Parchetului General există un dosar în care s-a dispus începerea urmăririi penale cu privire la infracţiunea de abuz în serviciu, pe numele lui Dacian Cioloş, deschis în luna martie 2014, în urma unei plângeri formulate de Jean Cătălin Sandu
Conform luju.ro, pentru a se constitui parte civilă în dosarul "Telepatia", ministerul condus de Dacian Cioloş era obligat să obţină atât avizul Direcţiei Juridice a MADR, cât şi a Direcţiei Economice. Direcţia Economică a MADR este cea care ar fi trebuit să calculeze presupusul prejudiciu adus instituţiei în operaţiunea de privatizare a ICA, care ar fi trebuit înregistrat în capitolul creanţe din contabilitatea ministerului, .
Pe lângă Dacian Cioloş, inculpaţii solicită chemarea la audieri a fostului şef al Direcţiei Economice a MADR, Miron Moldoveanu, şi reaudirea directorului departamentului Juridic, Laurenţiu Lupu.
Contituirea ministerului Agriculturii ca parte civilă în acest dosar, este considerată ca fiind nelegală, întrucât din punct de vedere legal legile care ar fi justificat această acţiune era abrogate în momentul privatizării ICA, mai precis cu opt luni înainte de lansarea procesului de privatizare.
Pe lângă audierea persoanelor menţionate, completului de judecători i se va cere dispunerea înaintării unei adrese către Ministerul Agriculturii, pentru ca instituţia să comunice dacă îşi menţine calitatea de parte civilă în dosar, iar în cazul în care această intenţie este concretizată, să comunice baza legală a înregistrării în evidenţele contabile a pretinsului prejudiciu, împreună cu rapoartele de audit ale Curţii de Conturi, care să confirme sau să infirme înregistrările, cu începere de la momentul constituirii MADR ca parte civilă - 14 octombrie 2008.
Expertize judiciare pentru demonstrarea erorilor si a falsurilor din documentele DNA
Din informaţiile obţinute de luju.ro, tot la termenul de luni, 4 august 2014, se va solicita admiterea de către instanţă a mai multe probe.
Printre acestea se numără încuviinţarea unei expertize judiciare care să stabilească valoarea de piaţă a pachetului de acţiuni a ICA SA la momentul declanşării procedurii de privatizare a acestei societăţi - 16 iulie 2003.
Expertiza este cu adevărat necesară, în virtutea suspiciunilor care planează asupra a cel puţin unuia din rapoartele DNA, dorindu-se evidenţierea faptului că valoarea de piaţă a pachetului de acţiuni a ICA, calculată de către procurorii DNA, este rezultatul unor falsuri, al unor erori economice şi al incompetenţei celor care le-au calculat.
Expertiza are scopul de a dovedi că în cazul privatizării ICA nu există niciun prejudiciu, valoarea de piaţă a acţiunilor ICA SA fiind stabilită în urma unor grave erori comise de specialistul DNA:
O altă expertiză judicară ce ar putea fi solicitată instanţei priveşte stabilirea preţului de pornire pentru pachetul de acţiuni al ICA SA în momentul publicării anunţului de privatizare - august 2003, avându-se în vedere actualizarea la această dată de referinţă a tuturor elementelor patrimoniale, a activelor şi a pasivelor societăţii.
De asemenea Agenţia de Valorificare a Activelor Statului (AVAS) trebuie să explice cum a fost aplicată legea în toate cele 260 de procese de privatizare în care a fost folosită aceeaşi lege ca şi în cazul privatizării ICA SA.
De asemenea, Curtea de Apel Bucureşti va fi sesizată în vederea transmiterii către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a unei cereri privind dezlegarea unei chestiuni de drept, instanţei supreme cerându-i-se să stabilească dacă privatizarea ICA SA a fost realizată în baza legii care trebuia aplicată în momentul respectiv.
O altă probă solicitată instanţei priveşte completarea expertizei tehnice evaluatorii, pentru stabilirea valorii clădirii şi a terenului în suprafaţă de 36.783 mp, active aflate în proprietarea ICA SA la data privatizării, avându-se în vedere exclusiv destinaţiile acestora.
Citește pe Antena3.ro
