Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cunoscut în spaţiul public odată cu ascensiunea lui Donald Trump spre Casa Albă, fenomenul „fake news" este o practică veche de când lumea. Nou este gradul conştientizării de către public al flagelului şi multitudinea surselor de informare care înlesnesc răspânirea informaţiilor false. La acestea se mai adaugă faptul că oamenii sunt înclinaţi să accepte argumente întemeiate pe emoţii şi nu pe fapte, iar acest fenomen contribuie la erodarea masivă a credibilității presei quality , care este scutul democraţiei.
Publicul larg nu mai poate discerne între „fake news” și informația corectă sau analiza riguroasă, deoarece mediul online face posibilă o promovare facilă a minciunii pe post de adevăr şi înlesnește atacurile împotriva presei serioase, pe care o decredibilizează. „Internet-ul, acel mijloc de comunicare facilă în care ne pusesem toate speranțele cu privire la informarea corectă și democratizarea surselor de informare, pune în pericol însăși ideea de informare corectă, dar și inițiativele și instituțiile publice, persoanele și societatea în ansamblul ei," ne explică președintele Asociației Europene de Etică și Conformitate, Cristian Ducu.
Presa subminată
În Statele Unite, acuzațiile Președintelui Trump la adresa presei, care își îndeplinește rolul de gardian al valorilor democratice și interesului public, au dus la dezvoltarea unui sentiment oarecum invers, unde CNN, The New York Times, ABC, The Washington Post, Time şi Newsweek sunt privite ca surse de „fake news” de majoritatea electoratului lui Trump.
Fenomenul de "fake news" mai poate fi accentuat şi când instituţiile media sunt fragile economic, iar marea masă a presei dintr-o țară este formată din ceea ce se cheamă „presă de scandal”, deoarece devine destul de greu să discerni între jurnalismul de calitate și ceea se numeşte impropriu „jurnalism”, atrage atenţia Cristian Ducu. Pentru ca publicul să facă diferenţa între „fake news” și informația corectă este nevoie ca cetăţenii să gândească cu propriul cap, să cunoască lucruri, să citească și să își dezvolte un simț al argumentării bine construite din punct de vedere logic.
La rândul său, profesorul universitar Dumitru Borţun este îngrijorat că "realitatea obiectivă este atacată de pe poziţiile pornirilor iraţionale, ale gândirii dizderative, ale prejudecăţilor şi iluziilor, ale fantasmelor luate drept realitate, ale opiniilor luate drept cunoştinţe şi ale utopiilor considerate realizabile", lucru care contribuie la erodarea încrederii în presă şi pune în pericol democraţia.
Citește pe Antena3.ro
UE caută soluţii
La nivel european s-a constituit un grup la nivel înalt pentru combaterea ştirilor false şi a dezinformării din mediul online. Din grupul celor 39 de experți aleși de Comisia Europeană face parte şi decanul Facultăţii de Comunicare şi Relaţii Publice din cadrul SNSPA, Alina Bârgăoanu.
Temerea UE este că fenomenul "ştirilor false" a devenit o reală armă informațională. Președintele Asociației Europene de Etică și Conformitate afirmă că "există state care investesc masiv în campanii de «fake news» pentru a determina cursul unor idei într-o societate sau alta, pentru a susține un candidat politic, dar şi pentru a-și susține propria agendă politică și economică la nivel internațiol". Brexit-ul sau cazul Ungariei și Polonie în chestiunea valurilor de imigranți dinspre Africa și Orientul Mijlociu, ori cazul alegerii lui Donald Trump și ingerințele Rusiei în campania electorală din SUA sunt doar câteva exemple.
Am intrat în epoca post-adevăr, iar oamenii sunt înclinaţi să accepte mai curând argumente întemeiate pe emoţii şi mai puţin pe fapte. Faptele nu mai reprezintă o referinţă pentru acceptarea judecăţilor adevărate şi pentru respingerea celor false. "Asistăm la un proces de «democratizare a adevărului», în care distincţia dintre cunoştinţă şi opinie nu mai funcţionează, după cum nu mai funcţionează distincţia dintre amator şi profesionist – proces care se poate vedea cu ochiul liber pe reţelele sociale, unde putem asista gratuit la un spectacol fascinant: bătălia interpretărilor. O bătălie dusă în numele adevărului, dar al unui adevăr nedemonstrabil şi, totodată, de necombătut", explică prof.univ. Dumitru Borţun.
„Fake news” nu se referă doar la știrile false în sine, ci la o varietate de materiale jurnalistice sau nu, care prezintă informații false sau „jumătăți de adevăr”, croite pe stările emoționale ale publicului, pentru a duce în eroare audiența.
Când se produc „fake news” cu privire la așa-zise valuri de imigrație în Europa, reacția imediată a societăţii este una de legitimare a atacurilor rasist şi a violenței de orice fel împotriva refugiaţilor
