x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Observator FESTIVAL/Zile de sărbătoare săsească la Prejmer

FESTIVAL/Zile de sărbătoare săsească la Prejmer

de Elena Stan    |    15 Feb 2009   •   00:00
FESTIVAL/Zile de sărbătoare săsească la Prejmer

Scene comice, bal mascat, clătite pregătite în bucătăriile amenajate în căruţe colorate, muzică şi voie bună. De toate acestea au avut parte turiştii care au ajuns în acest sfârşit de săptămână în piaţa din faţa Cetăţii Prejmer din Braşov.



Ziua Îndrăgostiţilor a coincis anul acesta cu deschiderea tradiţionalului Festival săsesc al Clătitelor din localitatea Prejmer. Acesta este cel de-al şaselea an în care tinerii din localitatea Prejmer împreună cu turiştii, veniţi special la festival din diferite colţuri ale ţării, sărbătoresc trecerea  de la întuneric la lumină, prevestind apariţia soarelelui primăverii şi alungarea iernii. Moştenirea culturală germană, atât de bogată în satele din Ţara Bârsei, este o atractivă invitaţie pentru omul modern al secolului XXI în vederea redescoperirii spaţiului rural transilvănean.

Distracţia se va încheia în această seară, după ce participanţii la festival vor fi ghiftuiţi de clătite umplute cu diferite soiuri de gem, brânză sau ciocolată, precum şi de multe alte bunătăţi pregătite după reţete speciale săseşti. Specificul sărbătorii constă în pregătirea clătitelor pe stradă, la vedere, în căruţe, de "bucătarii" mascaţi sau costumaţi în diferite personaje cunoscute în cultura germană. Pe parcursul acestor două zile în care se desfăşoară festivalul clătitelor turiştii prezenţi au ocazia să înveţe să deprindă mişcări tradiţionale dansului săsesc, să participe la concursuri de pregătit clătite sau la concursuri gastronomice. De asemenea, cei care doresc să îşi confecţioneze singuri o mască sau să înveţe meserie de la meşterii populari aflaţi la târg beneficiază de toată susţinerea morală a publicului.

ISTORIC. Deoarece sute de ani comunitatea majoritară în localitatea Prejmer au fost saşii, primăria comunei împreună cu Autoritatea Naţională pentru Turism Rural, Ecologic şi Cultural (ANTREC) au decis organizarea acestui eveniment important în tradiţia săsească. Denumirea evenimentului este dată de cuvântul de provenienţă germană Fasching, care înseamnă carnaval sau festival. Carnavalul se organizează înainte de intrarea în Postul Paştelui, potrivit calendarului Bisericii Evanghelice fiind un bun prilej pentru reunirea comunităţii, un moment de bucurie, dans şi voie bună. Cu o seară înaintea Carnavalului, tinerii se întâlnesc să-şi pregătească măştile pentru a doua zi, în atmosfera specifică cântecelor şi dansurilor populare germane. Dimineaţa, cete de feciori mascaţi, călare pe cai, colindă satul. Din alai fac parte acordeonişti, toboşari, trompetiştii mascaţi şi nelipsita căruţă cu sobă în care se pregătesc clătitele pe care tinerii le oferă localnicilor. Aceştia au datoria de a le da în schimb făină, zahăr, ouă, vin sau bani pe care tinerii le folosesc la prepararea gogoşilor servite la Balul Mascat. În timpul periplului lor prin sat, tinerii obişnuiesc să fure în căruţa cu coviltir câte o fată pe care părinţii trebuie să o răscumpere. Ziua se încheie cu parada măştilor, şi petrecerea Balului Mascat continuă până în zori.

 

Monument Unesco

În Prejmer poate fi văzută Biserica fortificată, care este cel mai bine păstrată şi cea mai puternică biserică-cetate medievală din estul Europei. Aceasta datează din a doua treime a secolului al XIII-lea. Biserica a fost restaurată între anii 1960-1970, astfel încât şi-a păstrat forma iniţială până în zilele noastre. În 1999, biserica a fost înscrisă pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO. Dedicată hramului "Sfânta Cruce", biserica a fost ridicată pe un plan central, în cruce greacă. Clădirea era compusă din patru braţe egale dispuse în jurul unui careu centrat de un turn octogonal. Fiecare braţ era compus din câte două travee, una pătrată şi alta poligonală, corul bisericii fiind flancat pe ambele laturi de câte două perechi de capele rectangulare.

×
Subiecte în articol: observator