Motivarea instanţei în cazul lui Gheorghe Vlădan, autorul masacrului de la Perla

Tribunalul Bucureşti notează, în motivarea deciziei prin care autorul masacrului de la Perla, Gheorghe Vlădan, a fost condamnat la închisoare pe viaţă, că pedeapsa se impune în raport cu rezonanţa deosebit de negativă a faptelor, calitatea inculpatului de angajat al MAI şi periculozitatea deosebită a acestuia, informează mediafax.ro.

"În raport cu urmările produse şi care se puteau produce, cu rezonanţa deosebit de negativă a faptelor în cadrul colectivităţii faţă de numărul mare de persoane supuse acţiunii de ucidere, cu împrejurarea că inculpatul era salariat al unei instituţii publice (Ministerul Administraţiei şi Internelor - n.r.) însărcinată printre altele cu apărarea vieţii şi integrităţii corporale a tuturor persoanelor, precum şi cu periculozitatea deosebită a inculpatului, care deşi avea neînţelegeri cu soţia, a înţeles să-şi îndrepte acţiunea criminală şi asupra altor persoane absolut nevinovate aflate întâmplător în incinta salonului (...), tribunalul apreciază că se impune aplicarea faţă de inculpat a pedepsei detenţiunii pe viaţă şi a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit.a,b C.p. pe o durată de 10 ani pentru săvârşirea infracţiunii de omor deosebit de grav, singura pedeapsă în măsură să asigure atingerea scopului preventiv", arată Tribunalul Bucureşti (TB), în motivare.

Instanţa a reţinut, în ceea ce priveşte infracţiunile de omor, că Vlădan "a acţionat cu intenţie directă, în condiţiile în care a prevăzut rezultatul faptelor sale, uciderea persoanelor aflate în Salonul (...), şi a urmărit acest rezultat".

Potrivit magistraţilor, poziţia subiectivă pe care inculpatul a avut-o faţă de faptele sale rezultă din efectuarea actelor de pregătire - ridicarea armei de la magazin, introducerea cartuşelor în cele două încărcătoare, intimidarea victimei prin ameninţare, pregătirea pistolului pentru executarea focului prin introducerea cartuşului pe ţeavă, verificarea prezenţei victimelor la serviciu, consumul de alcool, şi din modul în care faptele au fost săvârşite - folosirea unei arme de foc letale, perioada redusă de timp în care au fost trase cele 11 focuri de armă, distanţa de tragere, calmul afişat de inculpat, atât în timp ce executa focurile de armă, cât şi după săvârşirea infracţiunilor.

Judecătorii mai menţionează, în motivare, că intenţia directă de a ucide a lui Vlădan "este dovedită şi prin faptul că inculpatul a îndreptat arma şi a deschis focul asupra mai multor persoane, ochind spre corpul acestora, însă numai mişcările de apărare pe care unele dintre victime au reuşit să le facă au dus la salvarea vieţii acestora".

"Modul în care victima (...) a fost ucisă relevă determinarea inculpatului care, observând că victima nu cade şi continuă să se deplaseze prin cameră, a tras trei focuri de armă numai asupra acesteia. Actele de pregătire efectuate cu minuţiozitate de inculpat în zilele şi în orele anterioare săvârşirii faptelor justifică reţinerea premeditării ca circumstanţă de calificare a omorului", scriu judecătorii în motivare.

În opinia instanţei, faptul că a existat o pregătire, atât materială, cât şi morală, a inculpatului pentru săvârşirea faptelor rezultă şi din modul în care a fost executată acţiunea de ucidere a victimelor.

Judecătorii mai spun că premeditarea este demonstrată şi de ameninţările repetate adresate de Vlădan soţiei sale, aceasta depunând plângere la Poliţie din această cauză.

"În acest sens, este de reţinut faptul că în imaginile surprinse de camerele de luat vederi se vede cum inculpatul acţionează calm, hotărât şi trage asupra tuturor persoanelor pe care le observă. De asemenea, în timp ce victima (...) agonizează pe podea, inculpatul trece indiferent pe lângă aceasta, preocupat fiind de ţintirea altor victime. După săvârşirea infracţiunilor de omor inculpatul îi telefonează unui martor căruia îi explică foarte calm ce a făcut. Aceleaşi explicaţii au fost date de inculpat şi agentului de pază din sediul (...), pe un ton descris de martor ca fiind calm şi liniştit. Ameninţările anterioare repetate adresate victimei (...), care au determinat-o pe aceasta să formuleze plângere la 1 martie 2012, relevă, de asemenea, premeditarea", se mai arată în motivare.

Instanţa mai spune că Vlădan a săvârşit infracţiunea de nerespectare a regimului armelor şi muniţiilor cu intenţie, aspectele referitoare la cantitatea de muniţie pe care poate să o deţină fiindu-i cunoscute din menţiunile efectuate de emitent în permisul de armă.

În contextul arătat, mai notează judecătorii, lipsa antecedentelor penale şi recunoaşterea săvârşirii faptelor nu justifică aplicarea unei pedepse cu închisoarea în limitele prevăzute de lege, solicitarea inculpatului sub acest aspect fiind neîntemeiată.

În 12 februarie, Gheorghe Vlădan a fost condamnat de Tribunalul Bucureşti la închisoare pe viaţă pentru masacrul de la coaforul din complexul Perla, din 5 martie 2012, când şi-a ucis soţia, o colegă a acesteia şi a rănit alte şase persoane.

De asemenea, instanţa a stabilit plata unor despăgubiri civile către victimele masacrului de la coaforul din complexul Perla.

Prin decizia Tribunalului Bucureşti, Cornel şi Georgiana Bendre au fost despăgubiţi cu câte 40.000 de lei, iar Georgeta Roşu, Mirela Apostol şi Bogdan Vlădan cu câte 20.000 de lei, sumele reprezentând daune morale. Alături de aceştia a mai fost despăgubit Ion Preda, cu 20.000 daune morale şi 130 de lei daune materiale.

Totodată, Tribunalul Bucureşti a dispus ca Spitalul Elias să primească daune materiale de 9.276 de lei, iar Spitalul Clinic de Urgenţă Floreasca, 12.924 de lei.

Decizia Tribunalului nu este definitivă, putând fi contestată la Curtea de Apel Bucureşti.

Avocata lui Vlădan, Eugenia Rădoi, a spus că va ataca decizia Tribunalului Bucureşti, susţinând că pedeapsa închisorii pe viaţă este prea mare, ea aşteptându-se la 20 de ani de detenţie, întrucât nu s-a dovedit premeditarea faptei.

Pe de altă parte, avocata a spus că dacă ar fi să dea timpul înapoi, Vlădan nu ar mai comite "acele atrocităţi".