Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Centrul de Resurse Juridice (CRJ) acuză Guvernul, Parlamentul dar şi Agenţia Naţională de Integritate (ANI) de dezinteres faţă de procesul de la Curtea Constituţională a României (CCR). Totodată, CRJ afirmă că decizia CCR este criticabilă şi determină scăderea transparenţei funcţiei publice.
CRJ critică declaraţiile publice făcute de reprezentanţi ai Guvernului, ai ANI sau ai Preşedinţiei, care "acreditau ideea" că judecătorii CCR ar fi vinovaţi, prin decizia dată, pentru nerespectarea obligaţiilor României în Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV).
"Guvernul României nu a fost interesat de problemele Agenţiei Naţionale de Integritate, dovadă fiind faptul că nu a comunicat Curţii Constituţionale punctul său de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. Agenţia Naţională de Integritate a manifestat aceeaşi apatie şi dezinteres lipsind de la dezbaterile în faţa Curţii cu privire la această excepţie deşi <
Organizaţia neguvernamentală mai aminteşte că Executivul a adoptat, la nici o săptămână de la intrarea în vigoare a Legii ANI, o ordonanţă de urgenţă care se adăuga la actul normativ după care ANI funcţiona şi în care se regăsea sintagma "avere sau bunuri cu caracter nejustificat", declarată neconstituţională în 2008, chiar la cererea grupului parlamentar al PDL din Camera Deputaţilor. "Deşi au declamat susţinerea pentru demersul de control al averii, în fapt grupul parlamentar al PDL din Camera Deputaţilor a depus, în 2008, o sesizare la Curtea Constituţională prin care se afirma că folosirea unor expresii precum «diferenţe nejustificabile» duce la îndepărtarea de norma constituţională privind prezumţia caracterului licit al dobândirii averii. Sesizarea a fost admisă de Curte iar decizia a fost publicată în Monitorul Oficial şi invocată de Curte ca precedent. Aşadar, problemele de constituţionalitate identificate de Curte erau demult cunoscute la nivel public şi parlamentar, dar Guvernul României, deşi se afla sub monitorizarea Comisiei Europene, a decis să nu acţioneze", precizează CRJ.
PRO DECIZIA CCR
Referindu-se la hotărârea Curţii Constituţionale a României, CRJ se declară de acord cu observaţiile privind lipsa de sistematizare, caracterul neunitar şi paralelismele legislaţiei privind controlul averilor, conflictelor de interese şi incompatibilităţilor. "Nerespectarea normelor de tehnică legislativă poate fi imputat atât Guvernului, din cauza folosirii fără discernământ a ordonanţelor de urgenţă, cât şi Parlamentului şi Consiliului Legislativ", susţine CRJ.
CRITICI LA ADRESA DECIZIEI DE NECONSTITUŢIONALITATE
Pe de alta parte însă, reprezentanţii organizaţiei critică decizia Curţii de a declara neconstituţională publicarea pe internet a declaraţiilor de avere şi de interese, pe motiv că ar conduce la scăderea transparenţei în exercitarea funcţiilor publice. "Rolul publicităţii online a acestor declaraţii este tocmai acela de descuraja şi preveni corupţia, permiţând monitorizarea de către cetăţeni a averii şi intereselor demnitarilor şi funcţionarilor publici pe perioada exercitării mandatelor. Centrul de Resurse Juridice consideră că informaţiile cuprinse în declaraţiile de avere şi de interese sunt esenţiale pentru identificarea unui eventual conflict de interese, situaţie de incompatibilitate sau avere ilicită iar aprecierea modului în care este exercitată funcţia de demnitate publică sau funcţia publică presupune şi cunoaşterea unor asemenea informaţii. Restrângerea publicităţii declaraţiilor de avere şi de interese afectează negativ lupta împotriva corupţiei şi mecanismele prin care demnitarii şi funcţionarii publici pot fi responsabilizaţi", afirmă reprezentanţii CRJ.
"NU CĂUTAŢI FALŞI VINOVAŢI!"
Reamintind că de-a lungul timpului, începând chiar din 2005, organizaţia a atras atenţia în mod repetat că legea, în diferitele ei forme, va avea probleme de constituţionalitate, CRJ face un apel către Parlamentul şi Guvernul României "să trateze cu responsabilitate decizia publicată de CCR, să nu caute falşi vinovaţi, să iasă din retorica populistă şi să demareze proceduri de consultare publică în vederea iniţierii unor soluţii realiste în privinţa legii ANI care să respecte Constituţia României dar şi angajamentele asumate în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare".
Reamintim că în data de 14 aprilie, CCR a constatat că anumite prevederi ale Legii privind organizarea şi funcţionarea ANI sunt neconstituţionale, inclusiv articolul 13 care stabileşte atribuţiile ANI, respectiv verificarea declaraţiilor de avere şi interese, controlul depunerii la termen a acestora, constatarea neconcordanţelor sau a nerespectării hotărârilor legale, constatarea incompatibilităţilor şi sesizarea organelor de urmărire penală, dar şi aplicarea sancţiunilor. Motivarea CCR, care a fost publicată joi, arată, printre altele, că activitatea ANI este mai mult decât ar trebui să aibă voie un organ admistrativ, făcându-se confuzie între anchetă şi judecată.
