Înapoi la pedeapsa cu moartea?!

O treime dintre români spun da reintroducerii pedepsei cu moartea, potrivit unui studiu realizat la nivel naţional în perioada 14 septembrie-23 septembrie 2009 de Centrul de Studii Sociocomportamentale Avangarde.

Cei mai mulţi dintre români cred, potrivit studiului, că legea nu este aceeaşi pentru toţi. Mai concret, 73% dintre respondenţi cred că autorităţile anchetează cazurile de abatere de la lege diferit, în funcţie de bogăţia sau de sărăcia celui anchetat. Cei care cred acest lucru sunt persoane cu vârste între 31 şi 50 de ani (75%), dar nici tineretul între 18 şi 30 de ani nu se află prea în urmă (74%). Procentul celor care cred că a crescut rata criminalităţii, comparativ cu anul trecut, este foarte mare: 67%.

Peste o treime dintre persoanele chestionate (35%) s-au exprimat pentru reintroducerea pedepsei cu moartea, în timp ce 52% au fost împotrivă. Comparaţia între Ardeal, Moldova şi Muntenia ne arată, potrivit studiului Avangarde, că cei mai mulţi care doresc reintroducerea pedepsei capitale sunt respondenţii din Muntenia (38%). Comparaţia între urban şi rural relevă faptul că orăşenii (38%) doresc mai mult decât sătenii (31%) aplicarea pedepsei cu moartea.

Studiul pe vârste la acest capitol arată că reintroducerea pedepsei capitale este dorită de 30% dintre persoanele cu vârste între 18 şi 30 de ani, de 31% dintre persoanele între 31 şi 50 de ani şi de 37% dintre cei cu vârste peste 51 de ani.

JUSTIŢIA ŞI POLIŢIA, LA FEL DE CORUPTE
Într-o comparaţie cu Justiţia, Poliţia a ieşit la fel de prost. Astfel, 66% dintre respondenţi consideră că Poliţia este la fel de coruptă ca şi Justiţia, iar 18% consideră că lucrătorii din poliţie sunt mai corupţi decât cei din sistemul judecătoresc. Studiul ne arată că, deşi românii percep cele două sisteme ca măcinate profund de corupţie, ei rămân însă pasivi în combaterea fenomenului. Cel puţin aşa reiese din procentul mare - 80% ­ al celor care nu au reclamat niciodată la Poliţie sau la altă instituţie vreo faptă de corupţie dintre cele pe care le-au observat.

Doar 11% au denunţat astfel de fapte. Din ce motive nu au reclamat faptele de corupţie? 62% dintre respondenţi au afirmat că nu au luat cunoştinţă despre o astfel de faptă, în timp ce 8% au precizat ca motiv teama de repercusiuni. "Eram sigur că nu se va rezolva nimic", şi-au scuzat atitudinea pasivă 4% dintre respondenţi.

Au fost intervievate 2.997 de persoane de 18 ani şi peste, structura eşantionului fiind concordantă cu cea din populaţie pe criteriile de gen, educaţie, etnie, religie, mediu rezidenţial, categorii de localităţi în funcţie de mărire, regiune istorică, arie culturală. Baza de calcul pentru eşantion a fost dată de situaţia pe fiecare secţie de votare din ţară cu alegătorii înscrişi în liste pentru alegerile din noiembrie 2008. Potrivit Centrului Avangarde, eşantionul este reprezentativ pentru populaţia adultă neinstituţionalizată din România, cu o eroare tolerată de +/- 1,79%, la un nivel de încredere de 95%.


Topul instituţiilor la care s-a dat mită
Sănătatea şi Învăţământul sunt domeniile cele mai afectate de corupţie, aşa cum rezultă din analiza răspunsurilor date de respondenţii studiului realizat de Centrul Avangarde. Au recunoscut că în ultimii doi ani au fost nevoiţi să ofere bani în afara taxelor legale pentru a li se rezolva problema 43% dintre respondenţi la spitale, 11% ­ la şcoli generale, licee, 8% ­ la Primării, 7% ­ la Poliţie, 5% ­ la Biserică, 4% ­ la Tribunale, judecătorii, 3% ­ la Administraţiile Financiare, Instituţii judeţene, Vamă, 2% ­ la Bănci, Casa de Pensii, Notariate şi 1% la Armată.

55% sunt nemulţumiţi de sănătatea lor, iar 41% sunt nemulţumiţi de serviciul pe care îl au. Doar 4% dintre români sunt foarte mulţumiţi de banii câştigaţi. 27% sunt destul de mulţumiţi de veniturile lor, în timp ce 38% nu prea sunt mulţumiţi, iar 28% dintre respondenţi sunt total nemulţumiţi.
Doar 12% dintre respondenţi cred că în ţara noastră lucrurile merg într-o direcţie bună, în timp ce 13,% consideră că direcţia e greşită, iar 75% nu ştiu sau nu au răspuns la această întrebare.

Citiţi aici raprotul integral