Infractorii electorali, scăpaţi de Guvern

Deşi scandalurile legate de fraudele electorale s-au ţinut lanţ după alegerile prezidenţiale din 2009, Guvernul a lăsat Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) fără banii necesari verificării listelor electorale de la acest scrutin şi descoperirii cazurilor de vot multiplu.

Executivul a retras de la AEP suma de 3.119.000 de lei, bani rămaşi disponibili de anul trecut, din bugetul destinat organizării prezidenţialelor, la capitolul "Cheltuieli de capital". Vicepreşedintele AEP, Marian Muhuleţ, a declarat pentru Jurnalul Naţional că suma ar fi trebuit reportată pentru anul 2010 şi folosită pentru angajarea unei firme care ar fi trebuit să scaneze, să arhiveze şi să verifice electronic copiile listelor electorale.

Ministerul Finanţelor a cerut însă AEP banii înapoi, pe motiv că sumele necheltuite anul trecut nu pot fi folosite anul acesta. Aşa că Ministerul Finanţelor le-a sugerat oficialilor AEP să folosească bani din bugetul pe 2010 ca să găsească infractorii electorali de la prezidenţialele din 2009. Într-un răspuns oficial cerut de Jurnalul Naţional, Autoritatea Electorală Permanentă arată însă că acest lucru este imposibil, întrucât această categorie de cheltuieli nu a fost prinsă în legea bugetului pe 2010, elaborată în octombrie 2009.

Singura soluţie ar fi alocarea, prin hotărâre de guvern, a unei sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, lucru care este puţin probabil să se întâmple.

Poliţia a făcut deja 1.340 de dosare penale pentru fraudă electorală la alegerile prezidenţiale, cerând AEP să verifice dacă datele de identificare ale incriminaţilor apar de cel puţin două ori pe listele electorale.

"În cazurile punctuale, AEP poate să controleze listele, dar nu avem suficient personal ca să facem verificări la nivel naţional. La europarlamentarele din 2009 am angajat o firmă, acum nu mai avem bani nici de firmă, nu mai avem bani deloc, pentru că ni i-a luat Guvernul", s-a plâns reprezentantul Departamentului de comunicare al AEP, Florea Jachi.

Vicepreşedintele AEP, Marian Muhuleţ, a explicat că verificările în cazul alegerilor europarlamentare din 2009 au fost făcute "pentru că s-a insistat politic", dar acum probabil că nu mai există acest interes. Acţiunea AEP a dus la constatarea că 12.000 de CNP-uri apar de cel puţin două ori pe listele electorale de la europarlamentare, dar, spun surse politice, doar 10% din sesizările Autorităţii s-au concretizat în dosare penale.

Angajarea unei firme pentru întreaga operaţiune de verificare şi arhivare electronică a listelor de la alegerile pentru Parlamentul European a costat 2.741.456,79 lei, adică aproximativ 700.000 de euro.