Înregistrările emisiunilor postului Radio Europa Liberă din 1989 au ajuns în România

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a intrat în posesia a 125 de înregistrări în format digital ale emisiunilor realizate de Departamentul Românesc al Radio Europa Liberă în decembrie 1989.

Parteneriat cu Hoover Institution Archives

Demersul face parte dintr-un proiect derulat în parteneriat cu Hoover Institution Archives, Stanford University (California, SUA), care presupune digitizarea a 3.350 de înregistrări realizate de Departamentul Românesc al Radio Europa Liberă pe parcursul a mai bine de 30 de ani. Prima parte a arhivei, conţinând 415 materiale din perioada 1956-1991, a fost livrată către IICCMER în luna mai a anului trecut. Înregistrările din arhiva americană au fost achiziţionate din fonduri publice, se arată într-un comunicat al Institutului.
Pentru cercetători şi public

Rezultatele proiectului de digitizare vor fi disponibile pentru cercetători şi publicul interesat la sediile IICCMER şi Hoover Institution Archives (California, SUA), iar unele extrase vor fi postate pe un website dedicat. De asemenea, o copie a arhivei digitale a Departamentului Românesc al Radio Europa Liberă va fi depusă la Arhivele Naţionale ale Romaniei.
O reuşită

“Atâta vreme cât vom avea resursele necesare, vom continua să aducem acasă arhiva Europei Libere şi să o facem disponibilă pentru publicul din România. Nu se poate imagina o analiză a regimului comunist fără inventarierea opoziţiei şi a reacţiilor jurnaliştilor de la acest legendar post de radio. Europa Liberă şi oamenii ei au facilitat revoluţia din 1989, iar achiziţionarea acestor înregistrări, în anul în care comemorăm 25 de ani de la acele evenimente, reprezintă o reuşită. Totodată, apreciem că interesul pentru aceste înregistrări este foarte mare”, a precizat Andrei Muraru, preşedintele executiv al IICCMER.

Fenomen mediatic

Considerat cel mai important fenomen mediatic al României de până în 1989, Radio Europa Liberă a jucat un rol determinant în istoria recentă a ţării. Premisele pentru înlăturarea totalitarismului şi orientarea spre democraţie se datorează în mare măsură acestui post de radio. Pentru mulţi români, emisiunile de la Europa Liberă au fost oxigenul care le-a permis să respire şi să reziste sub comunism. Europa Liberă a salvat vieţi şi a influenţat destine, fiind marea obsesie a lui Nicolae Ceauşescu şi a Securităţii. Împotriva Europei Libere autorităţile comuniste au îndreptat un întreg arsenal de măsuri, de la bruiajul postului, la interceptarea corespondenţei şi atentate împotriva angajaţilor acestuia. Pe 21 februarie 1981, teroristul internaţional Carlos şacalul şi banda sa au comis, aşa cum arată ultimele cercetări, la îndemnul şi cu complicitatea Securităţii, un atentat cu bombă asupra sediului din München al postului de radio.

Recunoaştere

În anul 2001, statul român a recunoscut importanţa şi meritele postului de radio, reprezentanţii acestuia primind distincţii şi diplome “ca semn al durabilei recunoştinţe şi preţuiri a poporului român”. În 2008, cînd emisiunile destinate României au încetat, Europei Libere i-a fost decernat Ordinul Cultural în grad de mare ofiţer pentru contribuţia la promovarea libertăţii de exprimare, în special în timpul României comuniste. Emisiunile destinate României, iniţiate în 1950, au încetat în august 2008. Între 1950 şi 1989, secţia română a Radio Europa Liberă a fost condusă de următorii directori: Mihail Fărcăşanu, Camil Ring, Alexandru Gregorian, Noel Bernard, Ghiţă Ionescu, Preda Bunescu, Mihail Cismărescu, Vlad Georgescu, Nicolae Stroescu-Stînişoară, Nestor Ratesh. Dintre vocile postului de radio Europa Liberă de-a lungul existenţei îi amintim pe Ghiţă Ionescu, Nöel Bernard, Vlad Georgescu, Emil Georgescu, Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Mircea Carp, Cornel Chiriac, Ion Ioanid, Gelu Ionescu, şerban Orescu, Emil Hurezeanu, Neculai Constantin Munteanu, Liviu Tofan ş.a.