Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a respins luni plângerea depusă de Mihail Neamţu, Adrian Papahagi şi Augustin Ofiţeru prin care aceştia au contestat decizia de neîncepere a urmării penale dată de Parchetul General în cazul premierului Victor Ponta, reclamat pentru plagiat.
'Respinge, ca inadmisibilă, plângerea formulată de petiţionarii Papahagi Răzvan Adrian, Neamţu George Mihail şi Ofiţeru Augustin Minel împotriva rezoluţiei nr.783/P/2012 din 16 mai 2013 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică. Obligă petiţionarii la plata sumelor de câte 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă', se arată în decizia ÎCCJ, conform Agerpres.
În data de 16 mai 2013, procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au decis neînceperea urmăririi penale (NUP) în cazul unei plângeri în care premierul Victor Ponta a fost reclamat pentru plagiat.
Iniţiatorii acestei plângeri, Mihail Neamţu, Adrian Papahagi şi Augustin Ofiţeru, au atacat decizia procurorilor în instanţă.
Pe 23 august 2012, cei trei au anunţat că au depus la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie o plângere penală împotriva premierului Victor Ponta pentru plagiat.
Autorii plângerii penale solicitau procurorilor 'să procedeze la efectuarea cu celeritate a cercetărilor penale sub aspectul săvârşirii infracţiunii de plagiat, prevăzută de art. 141 din Legea 8/1996'.
Acuzaţia de plagiat se referea la lucrarea 'Răspunderea în dreptul internaţional umanitar', publicată la Editura Universul Juridic în anul 2010 şi semnată de Victor Ponta.
Cei trei susţineau că Victor Ponta şi-a însuşit atât drepturi morale cât şi patrimoniale, deoarece lucrarea ar fi conţinut 113 pagini copiate prin metoda 'copy-paste' din operele altor patru autori.
Potrivit art 141 din Legea 8/1996, 'Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 5 ani sau cu amendă de la 2.500 lei la 50.000 lei fapta persoanei care îşi însuşeşte, fără drept, calitatea de autor al unei opere sau fapta persoanei care aduce la cunoştinţă publică o operă sub un alt nume decât acela decis de autor'.
Procurorii susţin în rezoluţia de neîncepere a urmăririi penale că 'identitatea între două texte nu este un criteriu absolut pentru stabilirea existenţei unei încălcări'.
Citește pe Antena3.ro
