"Procesul soţilor Nicolae şi Elena Ceauşescu a fost organizat în condiţii excepţionale, când, de la o oră la alta, nu se mai ştia dacă există terorişti sau forţe de desant, şi când se trăgea din toate părţile", a declarat, astăzi, fostul preşedinte Ion Iliescu, cu prilejul simpozionului "Forţele de ordine, pază şi represiune în timpul Revoluţiei din decembrie 1989".
Ion Iliescu a recunoscut, în context, că "procesul Ceauşeştilor a fost unul improvizat din cauza conjuncturii în care acesta a avut loc", cu toate că revoluţionarii au dorit organizarea lui în condiţii juridice adecvate. "Se fabulează mult mult pe seama procesului cuplului Elena şi Nicolae Ceauşescu. Am căutat să avem un cadru juridic adecvat, dar trăiam într-o stare în care habar n-aveam despre ce este vorba, cu posibila apariţie a unui 'desant' care să-i elibereze, cu organizarea unor forme de rezistenţă. Este adevărat, procesul a fost organizat în condiţii excepţionale, a fost o improvizaţie determinată de condiţiile în care a avut loc, de conjunctură", a afirmat fostul şef al statului. El a argumentat, între altele, cu faptul că, începând din noaptea de 22 decembrie, "s-a tras din toate părţile", fenomenul extinzându-se din Capitală către toată ţara, când "militarii se împuşcau între ei şi acţionau şi nişte forţe bine întărite". "Acesta va fost motivul pentru care am decis organizarea procesului. Şi s-a văzut că, după executarea celor doi, pe 25 decembrie, s-a redus substanţial tensiunea. De aceea, în ciuda improvizaţiei care a avut loc, procesul a fost un act de dreptate aşteptat de opinia publică", a spus Ion Iliescu.
Preşedintele de onoare al PSD a negat vehement că Revoluţia Română ar fi fost o lovitură de stat, apreciind că "românii ar fi avut noroc dacă o astfel de lovitură ar fi reuşit, pentru că nu ar mai fi existat vărsare de sânge" şi ar fi fost un proces de cădere a regimului comunist asemănător celor din ţările vecine. El a trecut în revistă cele două mari etape care au marcat căderea sângeroasă a comunismului de la Bucureşti: etapa anterioară fugii cuplului Ceauşescu, când, până în 22 decembrie, "forţele de ordine au acţionat la ordinul expres al lui Nicolae Ceauşescu pentru reprimarea Revoluţiei de la Timişoara; şi etapa de după fuga lui Ceauşescu, marcată de presiunea maselor de oameni care au solidarizat cu Armata. Armata e cu noi! a fost lozinca simbol a Revoluţiei Române", a adăugat Iliescu.
"Încercarea de a contesta Revoluţia Română este doar o blasfemie"
Fostul preşedinte a povestit cum, la doar şase ore de la fuga soţilor Ceauşescu (12 h 30), care creat o stare de eliberare, "s-a declanşat în sediul fostului Comitet Central, o adevărată canonadă. Ne aflam în biroul de la etajul al treilea, şi am avut sentimentul că primele focuri s-au tras de pe acoperişul clădirii de vizavi. Când am părăsit biroul, se trăgea pe toate culoarele. (...) Acţiunea s-a extins cu rapiditate în Bucureşti şi în restul ţării. De ce? Aceasta rămâne una dintre marile întrebări la care, din păcate nu avem niciun răspuns explicit: dacă a fost o acţiune premeditată, care a fost raportul între existenţa unor forţe de diversiune iniţiate probabil pe vremea lui Ceauşescu şi acţiunea indusă de acestea. Rămâne o chestiune la care trebuie găsite răspunsuri, atât prin intermediul organelor publice de specialitate, cât şi prin intermediul specialiştilor, cercetătorilor", a arătat fostul preşedinte. Ion Iliescu a mai spus că s-a vorbit despre terorişti străini "care or fi fost", dar a subliniat că persistă în acelaşi timp şi existenţa unor acţiuni ale serviciilor străine. "Acestea nu puteau lipsi, bineînţeles, din peisaj, dar este aberant să se afirme despre o mişcare de masă care se tranformă într-o revoluţie populară, că este declanşată de nişte agitatori dacă nu exista o stare de spirit în ţară", a argumentat Iliescu. Potrivit acestuia, încercarea de a contesta veridicitatea Revoluţiei Române "reprezintă o blasfemie în special la adresa celor care şi-au jertfit viaţa pentru libertate". "Încercarea de a contesta chiar Revoluţia Română şi de a rezuma întreaga acţiune ca fiind o lovitură de stat, eventual o lovitură de stat militară, este doar o blasfemie la adresa poporului român şi a celor care s-au sacrificat", a spus Ion Iliescu.
Revoluţia Română este un proces istoric care a avut drept rezultat transformarea profundă a structurilor statului şi a societăţii româneşti. "O lovitură de stat schimbă doar personajele. Aşa a fost în România? Este o aberaţie şi o blasfemie", a continuat liderul PSD.
"A fost vorba despre o acţiune de salvare naţională"
Ion Iliescu a mărturisit că a participat la câteva încercări de înlăturare a regimului Ceauşescu, care au eşuat din cauza sistemelor de supraveghere şi de control, "ce nu au permis nicio mişcare care să prevină tragedia din 1989". Fostul preşedinte a povestit cum o primă tentativă de înlăturare a lui Nicolae Ceauşescu a fost la începutul anilor 80, urmată de o alta, în anii 83-84, când, la discuţii, a participat fostul ministru al Apărării (gen. Ion Ioniţă - n.r.), dar şi generalul Nicolae Militaru. "Din păcate, această încercare n-a ieşit. Militaru era cam slobod la gură şi a încercat un contact cu nişte foşti angajaţi, care ulterior l-au turnat. A fost interogat. Au mai urmat câteva episoade. În martie 1984, am fost scos din viaţa politică şi trei luni am stat fără obiectul muncii. În vara aceluiaşi an am găsit un post de director la Editura Tehnică", a povestit Iliescu. El a enumerat, între încercările de înlăturare a lui Ceauşescu şi revolta muncitorilor de la Braşov, din noiembrie 1987. Ion Iliescu a mai povestit cum a fost urmărit de trei echipaje de securitate, împreună cu soţia sa, şi cum a fost bănuit că ar fi dat postului de radio Europa Liberă, în 1989, documentul intitulat 'Frontul Salvării Naţionale', care nu îi aparţinea, dar din care s-a inspirat în 1990, atunci când a lansat Comunicatul pentru ţară al FSN ce a marcat instaurarea democraţiei în România. "A fost vorba despre o acţiune de salvare naţională", a conchis Ion Iliescu.
Agerpres
Citește pe Antena3.ro