Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Noul președinte al Autorității pentru Reformă Feroviară (ARF), Mihai Barbu, a pus gând rău companiei feroviare a statului. Mai întâi a refuzat să plătească din banii veniți de la Guvern suma calculată la finalul anului trecut pentru compensațiile CFR Călători. Acum i-a mai venit o idee: să dea banii numai pentru rutele neprofitabile. Dacă va face acest lucru, prețul biletelor „cel puțin se va dubla”, conform calculelor făcute de CFR Călători. Compensații primesc toți operatorii feroviari, nu doar compania statului, doar că la CFR Călători se acoperă doar 55% din costuri cu acești bani, iar firmele private își acoperă 80% din costuri. Mai grav este că firmele private acoperă doar 20% din totalul rutelor din țară și CFR Călători operează pe restul de 80%, iar cele mai multe rute care ar fi considerate „comerciale”, din perspectiva președintelui ARF – adică ar produce profit și nu ar mai trebui să se acorde compensații pentru ele – sunt operate de compania statului. Astfel, biletul de tren devenind un lux, vânzările ar urma să scadă semnificativ, dar ar afecta mai ales compania statului care are cele mai multe astfel de rute, acoperind 80% din totalul transportului feroviar la nivel de țară.
Surse din Ministerul Transporturilor au declarat, pentru Jurnalul, că soarta CFR Călători ar urma să fie la fel ca a CFR Marfă sau Petrom. Compania se duce către faliment, în mod intenționat și cu ajutorul statului, pentru a se vinde pe bani cât mai puțini. Tot ce face ARF, de la înființare, arată că intenția despre care se vorbește se confirmă. Sursele spun că CFR Călători ar urma să fie cumpărată de un operator mare din Germania sau Austria – ceea ce declară și reprezentanții sindicatelor feroviarilor, de peste 10 ani.
Noul președinte al ARF a accelerat procesul de falimentare a operatorului feroviar al statului român, prin deciziile pe care le-a luat, fără a ține cont de calculele făcute între CFR Călători și fostul președinte al ARF înainte de numirea lui în funcție. Mai exact, în loc să plătească suma de 47,4 de lei per kilometru către compania statului care deja a angajat cheltuieli enorme, în baza acestui calcul agreat cu ARF în decembrie 2024, a dat doar 33 de lei per kilometru. CFR Călători a rămas astfel cu datorii cumulate în cuantum de circa 50 de milioane de lei pe lună, din ianuarie până acum.
„La nivelul compensaţiei de 33 de lei, suma care ne vine de la ARF este de 135 de milioane de lei, din suma aprobată şi transmisă de dânşii de 185 de milioane. Dat fiind că anul acesta nu s-a plătit deloc compensaţia la 185 de milioane, s-a făcut această diferenţă de 50 de milioane lunar cu care nu am putut să închidem datoriile. 50 de milioane adunate în ultimele 3-6 luni, se duc la vreo 350 – 400 de milioane. Asta este datoria şi de aici a venit datoria lui CFR Călători către furnizori astăzi”, a explicat directorul general al CFR Călători, Traian Preoteasa.
Ideea nouă a președintelui ARF este să mai dea banii doar pentru rutele neprofitabile, atât către CFR Călători, cât și către operatorii privați. Acesta a dat ca exemple rutele București-Constanța sau București-Brașov care pot fi considerate „rute comerciale” și pentru care nu ar mai trebui să se plătească nicio compensație.
Reprezentanții CFR Călători au explicat, pentru Jurnalul, că fără banii primiți de la stat, prețul biletului cel puțin s-ar dubla. De exemplu, pe ruta București-Constanța, unde biletul costă sub 100 de lei, la clasa a II-a, ar ajunge peste 200 de lei, pentru o călătorie, iar numărul călătorilor s-ar împuțina, ducând la scăderea semnificativă a încasărilor din vânzarea biletelor.
„Există rute mai ieftine, dar nu există rută care să poată fi susținută numai din vânzarea biletelor la preț reglementat, cum este în prezent. Compensația de la Guvern este oricum cu mult sub costurile reale de operare. Acesta este sensul compensației pe care, de fapt, statul o acordă pentru călători, nu pentru operatori. Prețul biletelor e stabilit de ARF, pentru toți operatorii. Prin compensație, statul susține călătorul în libertatea lui de deplasare și nu compania”, au explicat reprezentanții CFR Călători.
Nu se mai pot acoperi cheltuielile lunare
Dar în condițiile subcompensării, compania devine victimă, pentru că o mare parte din totalul cheltuielilor lunare este pentru mentenanță, reparații, salarii, facturi, achiziții etc. ARF nu a vrut să țină cont nici măcar de achizițiile și de reparațiile făcute de CFR Călători prin PNRR, în baza unor contracte pe care operatorul de stat urma să le plătească din banii primiți de la Guvern, iar acum vor fi sistate, deși Guvernul a alocat banii, numai că președintele ARF a considerat că nu trebuie să-i dea CFR-ului.
Au mai fost situații în care CFR Călători a susținut din bani proprii diferența de preț pentru bilete și a ajuns pe deficit. Datoriile pe care compania le-a acumulat în ultimii 25 de ani au fost cauzate tot de stat, prin neplata subvențiilor și a sumelor necesare pentru reparații sau achiziții.
„În cazul de față, probabil că ar fi cel puțin o dublare a prețului, pentru toate rutele la care nu s-ar mai acorda compensații. Mai sunt și alte rute comerciale, precum București-Craiova, București-Târgu Mureș etc. Costul biletului, fără subvenții, ar fi cel puțin dublu. Noi cheltuim pentru vagoane, locomotive, reparații, personal etc, dar biletele nu le putem susține tot noi. Există foarte multe reduceri acordate unor categorii sociale, iar aceasta e politica statului, deci statul trebuie să le susțină”, mai explică reprezentanții companiei.
În total, CFR Călători are cheltuieli lunare de circa 365 de milioane de lei pe lună, conform situației prezentate de directorul general al companiei. Aceste cheltuieli ar trebui să fie acoperite din vânzarea de bilete şi din compensaţia acordată de ARF. Taxa de utilizare a infrastructurii datorată CFR SA este de 60 de milioane de lei pe lună, la ANAF, CFR Călători plătește lunar 80 de milioane de lei, energia costă circa 40 de milioane de lei pe lună, pentru salariile nete se plătesc 80 de milioane de lei pe lună, motorina costă 30 de milioane de lei pe lună, la care se adaugă o serie de datorii pe care compania trebuie să le achite, inclusiv pentru reparații și achiziții prin PNRR. Toate cheltuielile se bazau pe suma pe care Guvernul a trimis-o către ARF, dar președintele autorității a împărțit-o conform unei formule de calcul personale, pentru că la începutul acestui an s-a omis semnarea unui act adițional pentru suma negociată în decembrie, adică 47,4 lei per kilometru.
Peste 80% pierde operatorul de stat
Operatorii privați ar avea mai puțin de pierdut, dacă nu s-ar mai plăti compensațiile pentru rutele comerciale. Aceștia au început prin a prelua rutele declarate „neinteroperabile” - adică acele trasee neprofitabile din punct de vedere al vânzării de bilete, care trebuie să fie menținute, pentru a nu distruge rețeaua feroviară a României și pentru a nu depopula zonele cele mai sărace ale țării. Cei mai mulți călători din trenurile care circulă pe aceste rute sunt navetiști sau elevi care merg la școală în alte localități, iar statul acordă subvenții pentru a nu fi în sarcina călătorului prețul total al biletului.
Reprezentanții operatorului feroviar al statului spun că președintele ARF nici măcar nu înțelele pentru ce se acordă compensațiile, iar problema rutelor comerciale a înțeles-o pe jumătate. Este aproximativ la fel și în legătură cu transportatorii rutieri de persoane, iar Uniunea Europeană a și emis o directivă pentru acordarea de compensații doar pentru rutele neprofitabile, nu și pentru cele comerciale, la transportatorii rutieri, dar feroviarii au susținere din partea statului pentru a se menține astfel un transport mai puțin poluant, mai sigur și mai eficient, care face parte din strategia UE.
Se va vinde după falimentare
Dublarea prețurilor biletelor ar afecta în primul rând călătorii care nu-și vor mai permite să meargă cu trenul, iar cea mai afectată ar fi compania statului, în timp ce privații ar avea mai puțin de pierdut. Pierderea CFR Călători ar fi mult mai mare, pentru că are cele mai multe astfel de rute și acoperă 80% din totalul transportului feroviar la nivel de țară. În plus, calculele prezentate de directorul CFR Călători, luna trecută, arată că operatorul de stat acoperă din compensații din compensații doar 55% din costuri, în timp ce firmele private acoperă 80%. Dacă până acum banii au fost insuficienți, după dublarea prețurilor ar putea ajunge în faliment CFR Călători, în foarte scurt timp, deja fiind acum aproape de intrarea în incapacitate de plată, după ce nu a primit diferența de bani pe care a solicitat-o de la ARF.
Surse din Ministerul Transporturilor au declarat, pentru Jurnalul, că foarte curând se așteaptă apariția unui operator din afara României care să cumpere CFR Călători la un preț foarte mic. Premierul Ilie Bolojan și-ar fi dat acordul pentru ca ARF să nu plătească suma negociată cu CFR Călători la sfârșitul anului trecut. Bolojan este și susținătorul vânzării și a listării la bursă a tuturor companiilor statului, una dintre acestea fiind și CFR Călători.
Cu toate acestea, nici măcar nu s-au făcut calculele care să arate cum s-ar face privatizarea sau listarea la bursă, având în vedere faptul că există o lege din 1998 care obligă la menținerea pachetului majoritar de acțiuni în posesia statului, în astfel de cazuri. CFR Călători este considerată și companie strategică, iar aceste probleme ar trebui să se discute în CSAT.
Citește pe Antena3.ro
