Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Potrivit unui comunicat al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, biletele astfel completate de către medic sau asistentul său erau înmânate unor angajaţi ai laboratoarelor şi înaintate ulterior spre decontare la Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti. Medicii care falsificau biletele de trimitere primeau sume de bani reprezentând 10% din valoarea analizelor recomandate, precizează anchetatorii.
"Angajaţii celor două laboratoare din Capitală unde se procesau analizele stabileau o legătură cu un medic specialist sau de familie, iar aceştia emiteau în mod constant numeroase bilete de trimitere pentru analize medicale, cu valoarea compensată, fără a avea acoperire într-o situaţie reală", se arată în comunicat. Aproximativ 70% din activitatea celor două laboratoare de analize consta în operaţiunile fictive descrise.
"Cele două laboratoare efectuau şi în mod real analize, însă foloseau reactivi vechi sau chiar expiraţi, iar rezultatele se stabileau mai mult prin deducţie decât în baza unor temeiuri ştiinţifice. Oricum, aparatura laboratoarelor, în ipoteza în care ar fi fost permanent funcţională, nu ar fi putut procesa analizele decontate de către CASMB - atât cantitativ cât şi calitativ. Au existat şi cazuri în care au fost pierdute probele biologice ale pacienţilor, situaţie în care angajaţii treceau în buletinele de analiză rezultate fictive", informează comunicatul.
Până în prezent, au fost audiate aproximativ 800 de persoane în numele cărora au fost emise fictiv bilete de trimitere.
Peste 40 de medici au fost aduşi la audieri vineri la Poliţia Capitalei, ei fiind acuzaţi de procurori că eliberau bilete de trimitere fictive în urma cărora laboratoarele procesau analize, prejudiciul adus Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate fiind de jumătate de milion de euro, a declarat Bogdan Staicu, purtător de cuvânt al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti. (Agerpres)
