Mesajul a fost prezentat la evenimentul organizat la Memorialul Holocaustului din București.
„Cu prilejul Zilei Naționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului, aduc un pios omagiu memoriei tuturor victimelor și îmi exprim compasiunea față de supraviețuitori și de rudele acestora, onorându-i pe cei care, riscându-și viața, i-au salvat de la moarte și i-au ajutat pe cei prigoniți. Rememorarea acelei negre perioade și a cumplitelor tragedii prin care au trecut sute de mii de evrei români care au cunoscut deportarea, foametea, condițiile inumane din lagăre, boala și frigul, suferințele agonizante reprezintă o probă a asumării trecutului și un îndemn de a nu uita istoria. În același timp, în această zi reafirm angajamentul statului român față de valorile democratice și față de prețuirea demnității umane. Memoria victimelor, poveștile supraviețuitorilor și ale urmașilor acestora ne ajută să cunoaștem consecințele antisemitismului și ale urii și să transmitem adevărul istoric mai departe, împreună cu convingerea că astfel de atrocități nu trebuie să mai fie permise și că întotdeauna vor exista persoane care vor refuza să pactizeze cu răul și vor lupta cu toate forțele pentru ca viața, demnitatea și integritatea să primeze”, a transmis președintele României.
Klaus Iohannis s-a referit și problemele actuale.
„Din păcate, terorismul, ura, violența, dezinformarea și discursul instigator la ură capătă din nou amploare și este responsabilitatea generațiilor de astăzi să le stopeze. Se împlinesc două decenii de când marcăm Ziua Națională de Comemorare a Victimelor Holocaustului. În acești 20 de ani, țara noastră și-a asumat responsabilitatea pe care a avut-o în timpul Holocaustului și a devenit un exemplu de bune practici în ceea ce privește promovarea memoriei acelei cumplite perioade. România a construit un cadru legislativ care adoptă definirea antisemitismului așa cum a fost ea propusă de Alianța Internațională de Comemorare a Holocaustului, prin care sunt interzise organizațiile și simbolurile cu caracter fascist, rasist și xenofob, și a adoptat și strategii naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, a radicalizării și a discursului instigator la ură”, a adăugat Klaus Iohannis.
Șeful statului a mai spus că introducerea materiei „Istoria Evreilor. Holocaustul”, precum și realizarea Muzeului Național de Istorie a Evreilor și a Holocaustului din România „vor contribui la însușirea lecției dureroase a trecutului, astfel încât să fim mereu vigilenți pentru a nu permite răului să se răspândească, iar derapajele de orice fel, intoleranța și discriminarea să fie condamnate și sancționate”.
De asemenea, Iohannis a arătat că „parteneriatele între societatea civilă și autoritățile publice centrale și locale au un rol esențial în consolidarea democrației și în recunoașterea, pe plan internațional, a eforturilor și a demersurilor României de prezervare a memoriei Holocaustului și de profilare ca o țară ancorată în respectarea drepturilor și a libertăților fundamentale”.
„Pe parcursul celor două mandate, am susținut constant necesitatea cunoașterii adevărului și am promovat memoria victimelor Holocaustului, precum și importanța educării tinerelor generații în spiritul unor principii sănătoase. În acest sens, am subliniat cu fiecare ocazie că procesul de conștientizare a consecințelor trecutului trebuie să aibă instrumentele necesare și să fie urmat de acțiuni preventive pentru ca asemenea atrocități să nu mai aibă loc vreodată. Solidaritatea, toleranța, empatia, prețuirea diversității, grija față de semeni și respectul pentru drepturile și libertățile fundamentale constituie temelia pe care se dezvoltă și se consolidează orice democrație și reprezintă elemente esențiale prin care putem preveni și combate ura și discriminarea, care pot lovi sufletul unei întregi națiuni”, a precizat Klaus Iohannis.
(sursa: Mediafax)