Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Din cele 751 de fotolii de europarlamentari, 32 vor fi ocupate de politicieni români. Numele acestora va fi dat de rezultatul alegerilor de duminică. Analizele jurnaliştilor străini despre campania electorală surprind câteva idei comune: dezbatere axată pe politica internă, test pentru alegerile prezidenţiale din toamnă, dezinteres şi prezenţă redusă la urne din partea populaţiei, campanie a preşedintelui Traian Băsescu în favoarea PMP. “Alegerile pentru Parlamentul European sunt doar un test pentru politicienii din România. Importante pentru actorii politicii sunt alegerile prezidenţiale din toamnă. Chiar dacă euforia aderării României la UE în 2007 a trecut, Uniunea Europeană se bucură de o mai mare încredere decât clasa politică internă”, notează cotidianul german Neues Deutschland.
Jurnaliştii germani taxează campania făcută de Traian Băsescu pentru PMP. “Preşedintele României, Traian Băsescu, a agitat spiritele, când s-a afişat în campania electorală cu un tricou al noului partid de dreapta, Mişcarea Populară (PMP). Premierul social-democrat Victor Ponta a ameninţat prompt cu o nouă moţiune de suspendare a preşedintelui pentru încălcarea neutralităţii constituţionale a funcţiei sale. Ar fi a treia tentativă de debarcare a lui Băsescu, care după 10 ani de mandat nu mai poate candida la alegerile din noiembrie, însă nici nu concepe să renunţe la politică. Încă-preşedintele a anunţat că va consilia PMP cu obiectivul de a duce partidul la 30% până în 2016 şi de a detrona PSD-ul lui Ponta de la guvernare. Prin sprijinul electoral dat PMP, Băsescu se distanţează şi mai mult de PDL, formaţiunea pe care s-a bazat până acum”.
Publicaţia germană remarcă faptul că în timp ce preşedintele este preocupat de mize electorale, populaţia de rând se confruntă cu alte probleme majore. “În timp ce populaţia se confruntă cu o rată ridicată a şomajului, venituri mici şi un sistem sanitar mizerabil, gândurile şi acţiunile liderilor sunt marcate de grija pentru funcţii şi avantaje. Certurile politice continue elimină adevăratele probleme ale oamenilor din dezbaterile publice, cauzând o apatie politică. Nu este de mirare. Din 1990, România a avut 17 cabinete, media de viaţă fiind de doar 18 luni. La finalul lunii februarie, după certuri continue în coaliţia guvernamentală cu PSD, PNL a ieşit de la guvernare şi a migrat spre dreapta. Social-democraţii lui Ponta au rămas cu sprijinul altor două partide mici. Premierul a anunţat deja că, în ciuda ruperii USL, după alegerile europarlamentare, el mizează pe o refacere a uniunii cu PNL. În acest fel şi-ar asigura victoria coaliţiei la alegerile prezidenţiale. De aceea alegerile din 25 mai sunt doar un test în România. Adevăratele alegeri vor fi abia la finalul anului. Formaţiunea care se dovedeşte puternică acum are cele mai mari şanse la alegerile din toamnă”, este concluzia jurnaliştilor de la Neues Deutschland.
