O zi importantă / "Regele este o entitate sacră"

Majestatea Sa Regele Mihai I s-a născut la 25 octombrie 1921, la Sinaia.
La Palatul Cantacuzino, gazdă a saloanelor IMNER (Institutul Naţional pentru Memoria Exilului Românesc) realizate de Marilena Rotaru, a avut loc o seară dedicată zilei de naştere a Majestăţii Sale Regelui Mihai I.

Evenimentul a fost pregătit cu mult timp înainte de Marilena Rotaru. Dacă a fost un succes ne spune chiar cea care a organizat această seară dedicată Majestăţii Sale Regelui Mihai I. "M-am născut, am trăit şi trăiesc la oraş, dar am o mentalitate de agricultor", spune Marilena Rotaru. "Urmăresc fiecare sămânţă pe care o pun de la încolţire până la rodire. Succesul este un capăt de drum. Pe mine mă interesează drumul. Faptul că publicul nu mai încăpea miercuri seară în sala de spectacole a Palatului Cantacuzino poate fi pentru unii un semn al succesului. Pentru mine este expresia unei nevoi stringente: aceea de a fi conectat la adevăr. Dar dacă cineva a plecat de la Saloanele INMER cu o înţelegere nouă, cu o lumină în plus în gândurile lui, atunci da... acesta este succesul". Cum crede Marilena Rotaru că mai este percepută de români ziua Regelui? "Confuz. La 25 octombrie 1944, armata română a eliberat la Carei ultima palmă de pământ românesc. Soldaţii români şi întreaga armată i-au dedicat această victorie Regelui Mihai pentru că era şi ziua de naştere a Majestăţii Sale. Regele era încă şeful statului şi capul armatei. Regimul comunist a declarat ziua de 25 octombrie ca zi a armatei pentru a scoate din memoria naţiunii ziua de naştere a Regelui. Câţi dintre români ştiu acest lucru?! E adevărat că după 1990 ­ şi mai ales ­, în ultimii ani, lucrurile s-au mai schimbat. Prea puţin".

Exilul
După decembrie 1989, a realizat serialul de documentare consacrate valorilor diasporei române "Memoria exilului românesc". Ce crede Marilena Rotaru despre exilul Majestăţii Sale? "Nici toată apa cumplitului ocean/Nu poate şterge mirul cu care este uns regele." Este o replică din "Richard al II-lea" de Shakespeare. Spune tot. Regele este o entitate sacră. El este foarte sus, prin naşterea hotărâtă de Cel Atotputernic, dar şi foarte jos, adică foarte aproape de cei din regatul său. După alungarea Regelui Mihai din ţară, românii l-au plâns şi s-au rugat pentru întoarcerea lui zeci de ani în şir. Am întâlnit mulţi după 1990. Regele Mihai a fost "marele exilat". A trăit într-o rană vie, a perceput fiecare mutilare în plan fizic şi spiritual a poporului său. Exilul său a fost mai lung decât al celorlalţi exilaţi. Până în februarie 1997 (cu excepţia celor trei zile de graţie divină din 1992), a fost singurul român căruia i se interzicea venirea în ţară. "Regimul care a strâns cel mai mare capital de încredere, din timpurile originare până în zilele noastre, este monarhia. Uitaţi-vă la monarhiile europene, toate înrudite cu Casa Regală a României. Simţi imediat, în Spania, Belgia, Olanda, Marea Britanie, în ţările nordice, că acolo există un rege, o regină. România a fost monarhie 81 de ani. Am fost atunci printre cele mai prospere şi civilizate ţări din Europa. Leul românesc se schimba la egalitate cu francul, marca şi alte valute. Importarea republicii cu tancurile sovietice a echivalat cu o operaţie contra naturii. Dacă în 1989 redeveneam monarhie, ne reîntorceam la noi înşine. Adică foarte departe comparativ cu momentul actual." "Patriotismul nu are nimic de-a face cu lauda deşartă a ţării şi a conducătorilor. E o formă de grijă pentru ţara ta şi o silinţă personală de a contribui la ceea ce ar trebui să însemne cu adevărat «starea naţiunii»". Momentele de cumpănă? "Cu un termen de televiziune, se poate spune că aceste momente au fost sincron, ale Regelui Mihai cu naţiunea română. Nu a fost un  singur moment. De cumpănă e prea blând spus faţă de suferinţa şi sacrificiul trăite de Majestatea Sa."

Bucurie imensă, înecată în multiple emoţii
Pentru prima oară după 60 de ani de la plecarea din ţară, Regele Mihai a conferit în mai 2008, într-o ceremonie privată, la Palatul Elisabeta, decoraţii ale Casei Regale. Marilena Rotaru a primit Medalia Regele Mihai I pentru Loialitate. "Am primit decoraţia chiar în ziua de 10 mai a acestui an. A fost copleşitor pentru mine. De-a lungul anilor de jurnalism în televiziune am aşteptat, mărturisesc, recunoaşteri din partea unor instanţe profesionale. Nu mă plâng. Am avut parte de multe astfel de recunoaşteri, de distincţii importante. Dar din partea Regelui Mihai nu am aşteptat niciodată o astfel de distincţie pentru că mi se părea că fusesem însutit răsplătită prin toate întâlnirile şi convorbirile avute cu M.S., cu Regina Ana şi cu ceilalţi membri ai Familiei Regale Române. Tot ce am făcut în aceşti 18 ani am crezut că trebuie să fac. Nu mi-a cerut nimeni să fac filme şi interviuri cu Regele. Mi s-a cerut însă să n-o fac şi am fost împiedicată să le difuzez, dar asta e altă poveste... Momentul decorării a fost teribil de emoţionant. E cea mai de preţ distincţie pe care am primit-o până acum pentru că vine din partea unei instanţe morale. Pentru mine, după Dumnezeu şi Alaiul Ceresc, Regele Mihai e cea mai înaltă instanţă morală. A fost o bucurie imensă, înecată în multiple emoţii. Tatăl meu a fost ofiţer în Armata regală, şi-a depus jurământul în faţa Regelui Mihai şi a fost decorat de M.S. cu Coroana României cu Spade şi Coroana României cu Spade şi Frunze". Secretul longevităţii cuplului regal? "Vintilă Horia îmi spunea în interviul acordat în 1990: «Mai devreme sau mai târziu, fiecare lucru şi fiecare fiinţă se vor întoarce la locul lor pentru ca ordinea divină să nu aibă de suferit». Cred că aşa trebuie văzută şi înţeleasă nunta de diamant a Regelui Mihai şi a Reginei Ana, ca şi întreaga lor viaţă: ca un fapt hotărât de ordinea divină". Şi-a făcut o misiune din a face cunoscute valorile monarhiei? "Mă străduiesc să slujesc adevărul. Atâta tot."

Alianţa Naţională pentru Regatul României
Despre ţelurile Alianţei Naţionale pentru Regatul României. "Pornind de la realităţile României de până în anul 1948, dar şi de la realităţile Europei contemporane, care pun în evidenţă stabilitatea şi prosperitatea sporită din ţările cu regim monarhic, milităm pentru revenirea României la statutul ei naţional de regat. Casa Regală a României a oferit timp de 81 de ani spirit de răspundere, generozitate, loialitate şi puterea exemplului personal. România, cu valorile ei spirituale, cu o cultură aparte, obiceiuri proprii, poate fi mai bine susţinută de un regim responsabil şi ­ în mod firesc ­ de regalitate. Cum o spune şi numele, dorim să informăm ­ numai în spiritul adevărului ­ despre valorile monarhiei şi ale regatului român". INFORR s-a unit cu celelalte asociaţii monarhiste din ţară şi s-a creat Alianţa Naţională pentru Regatul României. În decembrie 2007, ANRR a dat publicităţii o declaraţie. Din păcate, presa (cu excepţia a două publicaţii) şi televiziunile au boicotat-o. Esenţa acestei declaraţii: "În ziua de 30 decembrie 1947, Palatul Elisabeta a fost înconjurat de unităţi militare fidele comuniştilor, iar Garda Regală a fost dezarmată. Petru Groza şi Gh. Gheorghiu-Dej l-au silit pe Majestatea Sa Regele Mihai I să abdice, şantajându-l cu executarea a peste 1.000 de studenţi anticomunişti ţinuţi sub arest. Sub ameninţarea anihilării fizice, Regele a semnat documentul de abdicare, pentru sine şi urmaşii săi. Prin faptul că abdicarea s-a făcut sub presiunea şantajului, actul este lovit de nulitate. În plus, comuniştii au nesocotit faptul că Regele nu putea acţiona decât în nume propriu şi nicidecum pentru instituţia monarhiei ca atare.  Aşadar, convingerea că prin semnătura smulsă Regelui s-a abolit implicit şi monarhia a fost complet aberantă. În şedinţa Adunării Deputaţilor, convocată în grabă după abdicare, ar fi urmat ca aceasta să fie confirmată, prin adoptarea Legii nr. 363, care proclama Republica Populară Român şi abroga Constituţia din 1923. La acea şedinţă nu s-a atins cvorumul necesar pentru asemenea decizii, doar 60 de deputaţi fiind prezenţi. Aşadar, abolirea monarhiei nu a fost niciodată aprobată de Parlamentul României. Mai mult, modificarea formei de guvernământ ar fi trebuit să fie confirmată de majoritatea populaţiei ţării, printr-un referendum. Aşa cum Regele Carol I fusese adus pe tronul României în urma unui plebiscit la care obţinuse o covârşitoare majoritate favorabilă, tot aşa şi abolirea monarhiei ar fi trebuit să fie confirmată printr-un referendum. În deceniile care au urmat, nu s-a ţinut cont de faptul că monarhia nu fusese, de fapt, abolită de drept şi că peste regatul României nu se putea suprapune altă formă de stat, oricare ar fi fost ea. În concluzie, din punct de vedere pur juridic, monarhia nefiind abolită realmente, România este până în ziua de azi un regat, iar Majestatea Sa Regele Mihai I este suveranul de drept al acestei  ţări." Ceream şi cerem instituţiilor statului să repună legalitatea şi adevărul în drepturi. S-au strâns foarte multe semnături, lista este încă deschisă. Se poate vedea totul pe site-ul ANRR-ului: www.aliantarom.com.", a încheiat Marilena Rotaru.