Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Acum câţiva ani, un spot pe TV şi nişte panouri publicitare plasate prin toate oraşele atrăgeau atenţia publicului într-o manieră cumva agresivă, dar de foarte mare impact: era imaginea unui copil plin de vânătăi; privirea tristă a copilului te răpunea de la prima vedere; abia pe urmă citeai cuvintele imprimate pe fotografie: “Pentru cei care cred că bătaia e ruptă din Rai”. Dacă o fotografie face cât o mie de cuvinte, mesajul campaniei de luptă împotriva violenţei asupra copiilor venea să dubleze mesajul. Între timp, lucrurile nu s-au schimbat. Chiar săptămâna trecută auzeam la ştiri despre un bebeluş de numai cinci luni, ajuns la Terapie Intensivă din cauza bătăilor aplicate de propriul tată. Sau de o fetiţă de trei ani abuzată sexual de tatăl ei. Sau de un băiat de 11 ani rupt în bătaie (de altfel, a şi murit copilul!) de concubinul mamei sale. Pot să enumăr încă multe alte cazuri de copii abuzaţi în fel şi chip: de la bătăi aplicate sistematic până la pedepse cumplite, inimaginabile şi abuzuri sexuale, ca să nu mai zic nimic despre cele verbale.
Nu, nimic nu s-a schimbat în tot acest timp. Poate că acum, chiar, când scriu aceste râduri, undeva, în lume sau în ţara mea, un copil suferă o traumă care o să-i marcheze toată viaţa. UNICEF l-a propus pe Smiley (şi acesta a acceptat) să devină ambasador al bunăvoinţei. Mă bucur pentru el şi mă bucur pentru toate campaniile de sensibilizare care o să urmeze. Sunt convinsă că Smiley o să facă o figură bună în transmiterea mesajului către oameni, dar nu ştiu în ce măsură omul abrutizat de muncă şi alcool, de la ţară dar şi din marile oraşe, o să aibă dispoziţia să-şi schimbe atitudinea faţă de copiii lui. Smiley spune că targetul lui sunt copiii şi adolescenţii, pentru că ei pot să schimbe lumea. Până când copiii noştri, din prezent, or să se facă mari, ceilalţi copii, copiii maltrataţi în toate felurile, or să continue să sufere. Poate or să fugă de acasă, în căutarea unor locuri mai bune, a unor situaţii mai puţin umilitoare. Însă tot ce am citit despre copiii abuzaţi mi-a confirmat că prea puţini sunt aceia care-şi găsesc norocul în alte părţi. Prea puţini adulţi sunt dispuşi să ajute, cei mai mulţi preferă să-i gonească sau, mai rău, să-i umilească. Între timp, copilul creşte şi, odată cu el, frustrările şi neîmplinirile. Ca să vedeţi cât de răi pot fi oamenii, să ştiţi că există pe lumea asta doamne respectabile, pe care dacă le-aţi vedea pe stradă, v-ar da respectul afară pentru ele, dar care-şi asmut câinii pe copiii veniţi la colindat. Ce vreţi mai mult decât atât?
Nu de mult, am sărbătorit o sfântă foarte dragă românilor: pe sfânta Filofteia. Era o copilă de doar 12 ani, a cărei generozitate l-a scos din minţi pe tatăl ei, care a rupt-o-n bătaie pe săraca fată; singurul ei defect era că împărţea la săracii care-i ieşeau în drum mâncarea tatălui ei, aflat la muncă. Vedeţi? “Toate-s vechi şi nouă toate”.
Citește pe Antena3.ro
