Peste dezastru vine iar potopul

Conform avertizărilor hidrologice, vârful de viitură pe Dunăre va ajunge la Galaţi în 7 iulie, când se prognozează că nivelul apei va atinge 690 de centimetri şi un debit de 17.860 de metri cubi pe secundă. Hidrologii au prelungit codul roşu de inundaţii pe unele sectoare ale fluviului şi râurilor Siret şi Prut, iar meteorologii codul galben valabil şi pentru Moldova.

Meteorologii au emis ieri-dimineaţă o avertizare cod galben de ploi şi vijelii pentru Moldova, Maramureş, estul Transilvaniei, nord-estul Munteniei şi nordul Dobrogei, valabilă până astăzi, la ora 23:00.

Astfel, în Moldova, Maramureş, estul Transilvaniei, nord-estul Munteniei, nordul Dobrogei şi în zona Carpaţilor Orientali (inclusiv Carpaţii de Curbură) instabilitatea atmosferică va fi ridicată (averse, descărcări electrice, grindină şi intensificări ale vântului cu aspect de vijelie). Sunt vizate 18 judeţe, respectiv Bacău, Braşov, Brăila, Botoşani, Buzău, Bistriţa-Năsăud, Covasna, Galaţi, Harghita, Iaşi, Maramureş, Mureş, Neamţ, Prahova, Suceava, Tulcea, Vaslui şi Vrancea. Cantităţile de apă vor depăşi local 25 l/mp şi izolat 40 l/mp.

Mai mult, hidrologii au prelungit cu 24 de ore, până astăzi la ora 16:00, avertizarea cod roşu de inundaţii pe râul Prut, pe sectorul Stânca Aval-Dranceni, aferent judeţelor Botoşani, Vaslui şi Iaşi şi pe sectorul Sivita-Dunăre (judeţul Galaţi), pe râul Siret pe sectorul Şendreni-Dunăre (judeţul Galaţi). Autorităţile vasluiene au început operaţiunile de consolidare a digului de protecţie pe anumite sectoare ale Prutului, după ce debitul râului a ajuns ieri la cota de pericol la intrarea în judeţ.

În ultimele 24 de ore au fost afec­ta­te cinci localităţi din patru judeţe (Botoşani, Galaţi, Harghita şi Tulcea), fiind evacuate 12 persoane. În total au fost afectate 278 de gospo­dă­rii şi anexe gospodăreşti, trei drumuri judeţene, 50 de locuinţe.

Calamităţile din Moldova l-au determinat ieri pe şeful sta­tu­lui să facă din nou vizite de lucru în zonele afec­tate. Băsescu, însoţit de ministrul Apărării, Gabriel Oprea, a poposit luni în localitatea Dorneşti, unde a inspectat lucrările la podul de pontoane pe care armata îl construieşte peste râul Suceava pentru a putea debloca traficul rutier între Rădăuţi şi Siret până când podul din localitate, care a fost rupt în două de viituri, va fi refăcut. Traian Băsescu a stat de vorbă cu militarii care lucrează la ridicarea podului de pontoane şi a spus că vrea ca acest pod să fie deschis traficului spre Ucraina atât pentru maşinile mici, cât şi pentru cele de mare tonaj. Şeful statului a fost transportat cu o şalupă pe pontoanele deja amplasate pe apă pentru a vedea cum se lucrează.

Şeful statului nu a stat de vorbă cu localnicii adu­naţi în număr mare la malul râului Su­ceava. Mai mult, el şi-a arătat şi ave­rsiunea faţă de presă declarând că a venit să vadă militarii, nu ziariştii. "SPP-ul, luaţi ziariştii din faţa mea, că pe ei îi văd toată ziua", a spus şeful statului. Traian Băsescu a plecat de la Dorneşti la ora 12:45, la bordul unui elicopter militar. Podul de pontoane de la Dorneşti va fi pus în funcţiune joi dimineaţă şi are o lungime de 100 de metri. Podul este realizat de 80 de militari din Bata­lionul 72 Geniu şi Batalionul 17 Vânători de Munte şi va rezista la greutăţi de până la 40 de tone.

Vizitele la Dorneşti şi Dorohoi vin după ce sâmbătă şi duminică pre­şe­dintele s-a aflat în localitatea bă­căua­nă Săuceşti. Deşi scopul pre­zenţei sale în zonele afectate de inundaţii era să-i încurajeze pe oameni, Băsescu nu a făcut decât să-i admo-nesteze şi să le reproşeze localnicilor că mint când susţin că s-au dat bani pentru dig, dar au fost furaţi de primar, aşa cum i s-a plâns o femeie. "Doam­nă, nici eu nu am încredere în cei care mă mint... Dacă spuneţi că s-au furat bani, minţiţi. Pentru că nu s-au dat bani", a apostrofat-o Băsescu.


DUNĂREA DEPĂŞEŞTE COTELE ISTORICE
Dunărea depăşea ieri cotele istorice din 2006 la Brăila (cu 20 cm), Galaţi (cu 13 cm) şi Feteşti (cu 22 cm), în timp ce pe sectoa­re­le aval Porţile de Fier nivelul este în creştere cu 2-3 cm/zi, potrivit Administraţiei Naţionale "Apele Române" (ANAR), citată de Media­fax. La intrarea în ţară, Dunărea era într-o uşoară scă­de­re, cu un debit de 12.230 mc/s, comparativ cu maximul atins de 13.300 mc/s (al doilea debit maxim atins pe Du­nă­re în ultima perioadă). Pe sec­toa­rele aval Porţile de Fier, ni­ve­lurile erau într-o uşoară creştere, cu 2-3 cm/zi. Astfel, Dunărea se situează peste cotele de pericol la staţiile: Bechet, cu un nivel de 735 cm (+ 35 cm), Corabia, cu un nivel de 665 cm (+15 cm) şi este în uşoară creştere cu 2-3 cm în secţiunile: Turnu Măgurele, cu un nivel de 691 cm (+ 41 cm), Feteşti, cu un nivel de 742 cm (+ 32 cm), Cernavodă, cu un nivel de 685 cm (+ 35 cm), Hârşova, cu un nivel de 729 cm (+ 69 cm), Brăila, cu un nivel 709 de cm (+ 49 cm), Galaţi, cu un nivel de 677 cm (+ 17 cm), Isaccea, cu un nivel 534 de cm  (+ 14), Grindu, cu un nivel de 656 cm (+ 26 cm), şi peste cotele de inundaţie la restul staţiilor hidrome­trice. Presiunea apei asupra di­gurilor se va menţine o lungă pe­rioa­dă de timp, putând apărea evenimente neprevăzute,
potrivit ANAR.
Conform avertizărilor hi­dro­logice, vârful de viitură pe Du­nă­re va ajunge la Galaţi la 7 iulie, când se prognozează că nivelul Dunării va atinge 690 de centi­me­tri şi un debit de 17.860 de metri cubi pe secundă. Potrivit auto­ri­tă­ţilor locale, dacă digul de la Galaţi va ceda, va fi înregistrat cel mai mare dezastru urban de după cel de-al doilea război mondial. (Petrişor Munteanu)