Pleacă noru’, vine noru’, noi rămânem tot cu chioru’

Milioane de euro pierdute
Deşi norul de cenuşă vulcanică a închis aeroporturi, provocând pagube de milioane de euro, simţul umorului la români a rămas nealterat. Astfel, folclorul popular a surprins într-o glumă rimată situaţia din aceste zile: "pleacă noru', vine noru', noi rămânem tot cu chioru".

Autorităţile au luat ieri decizia de a deschide traficul pe majoritatea aeroporturilor, în ciuda faptului că ţara noastră nu scăpase încă de norul de cenuşă vulcanică. Închiderea traficului aerian pe întreg teritoriul ţării, instaurată zilele acestea, a determinat scăderea încasărilor aeroporturilor cu peste un milion de euro, sumă ce urma a fi încasată din tariful pe pasager şi din cel de operare.

Potrivit primelor calcule făcute de reprezentanţii aeroporturilor de la noi din ţară, acestea au pierdut sume colosale din cauza închiderii traficului aerian. Pierderile înregistrate de şase aeroporturi din 15 existente în România se ridică la peste 1,1 milioane de euro. "Estimăm că pierderile înregistrate de aeroporturile Otopeni şi Băneasa sunt în jur de 300.000 de euro pe zi, astfel, de vineri şi până azi la prânz, acestea depăşesc 900.000 de euro.

Pierderile provin din neîncasarea tarifelor de pasageri şi a tarifelor de operare, bani ce urmau a fi încasaţi de la companiile aeriene. Pierderile vor fi mai mari de 900.000 de euro, deoarece nu am calculat şi pierderile înregistrate de restaurantele din aeroport, cargo, parcare etc", ne-a declarat Valentin Iordache, purtător de cuvânt al Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti (CNAB).

Astfel, Aeroportul Internaţional Timişoara a înregistrat pierderi de aproximativ 80.000 de euro în cele două zile în care nu a operat zboruri, ca urmare a închiderii spaţiului aerian din România din cauza norului de cenuşă provocat de erupţia unui vulcan din Islanda, potrivit purtătorului de cuvânt al Aeroportului Internaţional Timişoara, Corina Lupulescu.

Pierderile înregistrate de Aeroportul din Craiova, în ultimele 72 de ore, sunt ceva mai mici decât în restul ţării, fiind de aproximativ 5.000 de euro. "Noi suntem un aeroport mai mic. Pierderile noastre se ridică la vreo 5.000 de euro. Banii provin din încasarea taxelor de aeroport, de pasager şi de securitate. Am avut două curse de poştă şi trei de pasageri. În total, cinci curse anulate", a declarat Mircea Dumitru, directorul aeroportului.

"Potrivit estimărilor efectuate de către contabili, este vorba despre câteva zeci de mii de euro, aproape 50.000 de euro. Au fost 39 de curse anulate", a declarat Iuliana Opriţă, purtătorul de cuvânt al Aeroportului Sibiu. "Este un haos total. Trebuie să se deschidă cât mai repede pentru că noi din asta trăim. Până acum am înregistrat pierderi de sute de mii de euro", a declarat Lucian Sion, directorul tehnic al Aeroportului "George Enescu" din Bacău.

"Pierderea este în medie de 500 de euro pe navă care nu utilizează aeroportul, fără să fie cuantificată plata personalului, a utilităţilor şi cheltuielile suplimentare", a spus şi vicepreşedintele Consiliului Judeţean Suceava, care are în responsabilitate coordonarea activităţii Aeroportului Suceava.

TAROM PIERDE UN MILION DE EURO PE ZI
Companiile aeriene nu îşi pot cuantifica încă pierderile, deoarece cifrele se modifică de la un moment la altul, pasagerii venind rând pe rând să ceară renunţarea la călătorie sau reprogramarea. "Nu putem cuantifica încă pentru că în fiecare minut vin cereri de renunţări de bilete sau de modificări. Până nu se stabilizează toată nebunia asta, nu putem să dăm cifre certe despre pierderi", a spus purtătorul de cuvânt al Blue Air, Florentina Ivan.

"Potrivit calculelor preliminare estimăm pierderile companiei Tarom la circa un milion de euro pe zi", ne-a declarat reprezentantul Tarom, care ne-a precizat că directorul companiei este "prins de nor" la Paris, iar purtătorul de cuvânt, la Madrid.

ÎNCASĂRI ÎN CREŞTERE LA CFR CĂLĂTORI
Închiderea traficului aerian pentru câteva zile a dus la o creştere a cererii pentru transportul feroviar şi rutier. "Cererea pe Viena şi Budapesta a fost foarte mare zilele acestea, precum şi pe Istanbul şi Salonic. Pe relaţiile Bucureşti - Viena şi Bucureşti - Budapesta a fost înregistrată o cerere mai mare de 100%. CFR Călători a transportat cu 500 de călători mai mult pe zi în acest week-end.

De exemplu, sâmbătă, în compunerea trenului către Viena s-a ajuns de la două dormitoare şi două cuşete la cinci dormitoare şi trei cuşete, iar duminică s-a ajuns la 7 dormitoare şi patru cuşete. Trenurile au mers la capacitatea tehnică maximă posibilă pe relaţia Viena şi Budapesta. Încasările înregistrate de casele de bilete din Bucureşti Nord au crescut cu circa 45%, ajungând de la 700.000 de lei, cât se încasa într-un week-end normal, la 1,1 milioane de lei", ne-a explicat Adrian Vlaicu, directorul de marketing al CFR Călători.
● Elena Stan

Un sector în derivă
Aviaţia internaţională pierde zilnic 150 de milioane de euro din cauza restricţiilor de zbor impuse incepând de joi. Estimarea aparţine Asociaţiei Internaţionale a transportatorilor aerieni (IATA), care reprezintă 230 de companii. Câteva dintre cele mai mari firme şi-au publicat ieri estimări individuale privind pierderile suferite: Air France - 35 de milioane de euro pe zi, British Airways - între 17 şi 26 de milioane pe zi, SAS (Scandinavian Airlines) - 29 de milioane de euro în patru zile.

Pagube înregistrează şi sectorul de control aerian. Închiderea unei părţi importante a spaţiului aerian european îi costă pe controlori 25 de milioane de euro pe zi, a indicat asociaţia controlorilor de trafic aerian (Canso), care grupează 54 de companii şi asigură 85% din controlul aerian la nivel mondial. 6,8 milioane de călători au fost blocaţi la sol în 313 aeroporturi din întreaga lume, potrivit AFP.
● Irina Cristea

 

Partea de vest a României, eliberată
Mai puţin gros, norul de cenuşă acoperea ieri mare parte din teritoriul României. Chiar dacă încă de dimineaţă se putea zbura de pe aeroporturile din Arad şi Timişoara, nu toate destinaţiile aeriene erau disponibile.
Spre exemplu, ieri, din Timişoara se putea pleca spre Spania, Franţa, Italia, Grecia,Bulgaria şi Turcia.

Despre evoluţia norului de cenuşă generat de erupţia vulcanului activ din sudul Islandei, centrul operativ pentru situaţii de urgenţă din cadrul Ministerului Mediului a emis ieri un comunicat de presă, potrivit căruia, "în conformitate cu prognoza elaborată de London Volcanic Ash Advisory (Centru internaţional de avertizare pentru aviaţie privind cenuşa vulcanică), norul de cenuşă vulcanică se va restrânge începând de la ora 9:00 până la ora 21:00, eliberând partea de vest a României. aministraţia Naţională de Meteorologie a rulat în această dimineaţă modelul de dispersie a cenuşii vulcanice la nivelul solului.

Conform rezultatelor acestei rulări, în stratul 0-2.000 m, pe parcursul zilei de astăzi nu există deplasări ale masei de aer spre România. Din informaţiile transmise de organismele de specialitate rezultă că în următoarele două zile nu vor fi depăşiri ale concentraţiilor de poluanţi la sol pe teritoriul României".

TESTE-SURPRIZĂ
Norul de cenuşă a făcut ca două companii aeriene româneşti să opereze zboruri tehnice, urmând exemplul companiilor vestice care au efectuat astfel de zboruri încă de duminică, printre care: KLM, British Airways şi Air France. Astfel, Blue Air anunţa în jurul prânzului că va opera o cursă-test, cu o aeronavă Boeing 737-800 Next Generation, fără pasageri, pentru a vedea care sunt condiţiile de zbor în zona considerată contaminată de cenuşa vulcanică.

Ulterior, şi Compania Carpatair a emis un comunicat de presă prin care anunţa că va opera, pe ruta Bucureşti -Timişoara şi retur, un zbor tehnic, cu o aeronavă Fokker 70, pentru a verifica gradul de poluare a atmosferei şi efectele eventuale asupra aeronavelor.

AEROPORTURI REDESCHISE
Întregul spaţiu aerian românesc a fost paralizat pentru două zile de norul de cenuşă vulcanică din Islanda. Abia ieri dimineaţă, la ora 9:00, s-au redeschis aeroporturile din Timişoara şi Arad, iar de la ora 15:00 au fost operate zboruri şi de pe aeroporturile Otopeni, Băneasa, Craiova, Cluj-Napoca, Sibiu, Oradea, Satu-Mare şi Baia Mare.

Aeroporturile din Târgu-Mureş, Bacău, Iaşi, Suceava, Constanţa şi Tulcea au rămas în continuare închise ieri, cu "o probabilitate destul de mare" să fie redeschise în această dimineaţă, la ora 7:00, potrivit premierului Emil Boc.

Şeful Executivului a spus că redeschiderea traficului aerian nu înseamnă că pasagerii pot pleca spre orice ţară, recomandându-le să verifice destinaţiile de călătorie la companiile care emit biletele. Premierul a mai arătat că, din datele disponibile, în următoarele două zile nu vor fi înregistrate maxime admise de poluanţi la sol şi nu se recomandă populaţiei măsuri speciale de protecţie.
● Iulia Barbu

Un nou nor de cenuşă, azi deasupra Finlandei
Un nou nor de cenuşă vulcanică din Islanda urmează să ajungă deasupra teritoriului Finlandei astăzi, potrivit Institutului Finlandez de Meteorologie, a anunţat agenţia STT, citată de Helsinki Times în ediţia electronică. Norul de cenuşă va ajunge deasupra părţii de sud a Finlandei azi după-amiază şi se va îndrepta către nord, urmând să acopere teritoriul întregii ţări cel puţin până miercuri, a precizat institutul. Se aşteaptă ca noul nor să traverseze spaţiul aerian la aproximativ jumătate din altitudinea la care s-a situat cel precedent. În această situaţie, ar putea fi nevoie de mai mult timp pentru dispersarea acestuia. De asemenea, sunt aşteptate să cadă ploi uşor acide în special în cursul după-amiezilor. Însă institutul a apreciat că acestea ar putea să nu aibă efecte semnificative asupra mediului.

 

Transportatorii aerieni s-au supărat pe UE
Transportatorii aerieni acuză Uniunea Europeană că a făcut exces de zel în gestionarea crizei provocate de norul de cenuşă vulcanică.
Măsurile preventive luate de europeni sunt excesive şi costisitoare pentru sectorul aviatic, este de părere reprezentantul Asociaţiei internaţionale a transportatorilor aerieni (IATA), Giovanni Bisignani, care critică modul în care Europa a gestionat, încă de la început, această criză.

"Decizia de a închide o parte atât de mare din spaţiul aerian european trebuia bazată pe date concrete, pe un studiu în care să fie evaluate riscurile, pe consultare, coordonare şi conducere eficientă", a spus Bisignani. Măsurile de precauţie foarte severe luate la nivel european au fost fundamentate, spune el, pe un "model teoretic" şi pe teamă, nu pe fapte concrete. Astfel de critici s-au auzit şi în anii trecuţi, UE fiind acuzată că reacţionează disproporţionat în momente de criză. Câteva exemple: pandemia de gripă porcină, gripa aviară, boala vacii nebune, comentează AFP.

O altă critică formulată de IATA la adresa liderilor europeni ţine de dificultatea cu care au reacţionat. "A fost nevoie de cinci zile ca să se organizeze o videoconferinţă a miniştrilor Transporturilor din UE. E o ruşine pentru Europa", apreciază Bisignani.

 

AJUTOARELE DE STAT, POSIBILE
Mai multe companii aeriene au cerut sprijin financiar din partea guvernelor naţionale. Solicitare pe care Bruxelles-ul s-a arătat dispus să o accepte. Comisia Europeană a anunţat ieri că este pregătită să autorizeze statele membre să ajute companiile aeriene afectate de "criza norului".

Comisariatul european al Concurenţei ar permite acordarea ajutoarelor de stat în baza unui sistem similar celui folosit după atentatele de la 11 septembrie 2001, potrivit comisarului european de resort, Joaquin Almunia. "Statele membre trebuie să demonstreze că astfel de ajutoare de stat sunt absolut necesare şi să dea asigurări că nu vor reprezenta un sprijin prea mare în raport cu firmele concurente", a spus spaniolul.

Legislaţia UE prevede că guvernele naţionale pot compensa firmele care au suferit prejudicii însemnate în urma unor catastrofe naturale sau a unor evenimente excepţionale.
● Irina Cristea

Uniunea ar putea opta pentru "modelul american"
Guvernele europene, criticate pentru că au interzis traficul aerian din cauza norului de cenuşă vulcanică, ar putea opta pentru "modelul american", care lasă companiilor decizia de a efectua sau nu zboruri, a anunţat un oficial de rang înalt al Comisiei Europene, citat de AFP. "Sunt studiate mai multe opţiuni, iar una dintre ele este modelul american", a declarat Matthias Ruete, directorul general al Transporturilor, în cadrul unei întâlniri cu presa.

"Dacă în Europa ar fi fost aplicate normele americane, decizia de a zbura ar fi fost luată de operatori, mai degrabă decât de state şi ar fi fost responsabilitatea companiilor şi a piloţilor", a explicat el. "Trebuie să spun că modelul american nu înseamnă mai puţină securitate", a afirmat el. "Funcţionează fără mari probleme de securitate în Statele Unite", a adăugat oficialul.

"Trebuie văzut dacă acest model poate fi adaptat UE", a adăugat el. Ruete nu a vrut să se pronunţe asupra acestei opţiuni. Dar a insistat în repetate rânduri asupra imperativului securităţii. "Nu ne jucăm cu acest principiu", a subliniat el. Asociaţia Internaţională a Transportatorilor Aerieni (IATA) a criticat dur, luni, modul în care criza provocată de norul de cenuşă vulcanică venit din Islanda a fost gestionată de autorităţile acestor ţări ale UE. Închiderea spaţiului aerian este o decizie care ţine numai de autorităţile naţionale ale ţărilor membre UE, care comunică apoi decizia luată Eurocontrol, organizaţia europeană pentru securitatea navigaţiei aeriene, care se ocupă de coordonarea punerii lor în aplicare.

Evoluţia norului face dificile previziunile
Direcţia Generală de Aviaţie Civilă (DGAC) din Franţa apreciază că lipsa de informaţii privind fenomenul creat de norul de cenuşă vulcanică se datorează evoluţiei permanente a situaţiei, a relatat ieri cotidianul Le Figaro, citat de AFP. Într-un interviu, directorul DGAC, Patrick Gandil, subliniază că nu a văzut niciodată "un fenomen atât de dificil de prevăzut, la care descoperim ceva nou din şase în şase ore, cu fiecare buletin meteorologic". "Nu cred că luăm destule măsuri de precauţie", a afirmat Patrick Gandil, adăugând că "încercăm la nivel colectiv să diminuăm constrângerile, atât cât este posibil".

Vulcanul s-a mai potolit
Erupţia şi coloana de cenuşă aruncate de vulcanul Eyjafjoll, din Islanda, "s-au diminuat net", potrivit unui specialist islandez. Geofizicianul Magnus Tumi Gudmundsson a confirmat Agenţiei France Presse că "vulcanul a produs mai puţină cenuşă în ultimele 36 de ori decât mai înainte", chiar dacă a continuat să erupă "în pulsaţii".

Specialista în seismologie Bryndis Brandsdottir, de la Universitatea Islanda, a confirmat aceste date, precizând că înălţimea coloanei de cenuşă nu depăşeşte acum 3.000 de metri, reducându-se astfel aproximativ la jumătate din cât era iniţial. Brandsdottir a mai precizat că intensificarea activităţii seismice în zonă în cursul nopţii de duminică spre luni ar fi putut fi provocată de Atlanticul de Nord şi de vânturile foarte puternice, aceste fenomene neanticipând neapărat alte erupţii vulcanice, chiar mai violente decât cea a vulcanului Eyjafjoll, aşa cum au spus unii specialişti.

Ei se tem că unii dintre vulcanii mult mai periculoşi din zonă, vecini cu Eyjafjoll, aflaţi "în adormire" din 1918, cum este Katla, ar putea fi "treziţi" de activitatea vulcanului care a erupt miercurea trecută.
● Sânziana Stancu