Popotele din puşcării au fost închise la ordin

Curtea de Conturi a României a constatat dezastrul din penitenciarele româneşti. Sistemul are probleme de management
Abateri, nereguli, disfuncţionalităţi şi management defectuos sunt  doar câteva dintre constatările făcute de experţii Curţii de Conturi, în urma unui control la Administraţia Naţională a Penitenciarelor (A.N.P.). În total 30 de capete de “acuzare” pentru şefii de la  penitenciare. Cu pierderi de zeci de milioane de lei. Numai că, experţii au mai constatat că angajaţii din puşcăriile româneşti mănâncă ilegal la popote, pentru că nu există vreo aprobare a ministrului Justiţiei în acest sens. Potrivit Ordonanţei 26 din 1994,  personalul A.N.P. ar fi trebuit să primească hrana în natură şi nu să li se gătească la popote. Mai multe surse din cadrul A.N.P. susţin că directorul general de la Penitenciare, comisarul şef de penitenciare, Marian Dobrică a ordonat ca toate popotele să fie închise până la noi ordine, deşi experţii i-au recomandat să remedieze situaţia până în vară. Această deciziea a lui Dobrică, a venit după ce  a trimis pe 28.01.2013 o serie de adrese în penitenciarele din ţară prin care solicita să se actualizeze funcţionarea popotelor, dar şi a blocurilor alimentare de la deţinuţi. Tot el, i-a sunat pe directorii de penitenciare şi le-a dat ordine verbale să închidă popotele, susţin angajaţii din subordinea sa.

Scandal pe mâncare   
În urma acestui ordin, angajaţi din sistemul penitenciar au început să fierbă în suc propriu. Ei sunt nemulţumiţi de decizia comisarului şef Marian Dobrică, pe care-l bănuiesc de interese meschine. Potrivit unor surse, această decizie a fost luată pentru a fi externalizate serviciile oferite de cantinele din penitenciare. Locul acestora urmând a fi luat de o firmă specializată de catering. În popotele din penitenciare mănâncă zilnic aproximativ 1000 de cadre, în timp ce în cantine mănâncă aproximativ 40.000 de deţinuţi câte trei porţii pe zi. La un preţ de trei euro pe porţia de mâncare, rezultă la un calcul simplu că firma care ar urma să preia afacerea popotelor ar încasa aproximativ 400.000 euro zilnic de la ministerul Justiţiei.

Teren cu miză
Pentru ca tacâmul să fie complet, şefii ANP vor să pună pe butuci şi penitenciarul Pelendava, care poate produce alimente pentru un sfert din deţinuţii din România. În ograda acestui penitenciar se află un teren de aproximativ 1100 ha folosit pentru agricultură. Suprafeţele agricole sunt cultivate cu grâu, porumb, orz, plante furajere şI legume, întreaga producţie fiind destinată exclusiv obţinerii de alimente pentru deţinuţi. Totodată, în proprietatea penitenciarului se mai află şi o staţie de epurare, ceea ce l-ar face atractiv atât pentru rechinii de pe piaţa imobiliară, cât şI pentru distribuitorii de componente pentru compania Ford. Aceiaşi situaţie s-a întâmplat şi în anul 2011, când s-a încercat desfiinţarea Penitenciarului Pelendava, pe motiv că nu ar fi productiv.