Presa de la Chişinău acuză România că sprijină economia Transnistriei

Acuzele au apărut după ce în presa de la Bucureşti a publicat un articol potrivit căruia 20 de firme româneşti cooperează în mod activ cu Uzina Metalurgică din Moldova, situată la Râbniţa, în regiunea transnistreană, şi unde s-ar produce arme de foc.

Elementul scandalos al acestei dezvăluiri îl constituie acela că printre coproprietarii uzinei se numără omul de afaceri rus, Alişer Usmanov, şi cel ucrainean, Rinat Ahmetov, reprezentanţi ai unor ţări mediatoare ale conflictului transnistrean, subliniază cotidianul rus Nezavisimaia Gazeta. Versiunea scandaloasă lansată de presa de la Bucureşti a fost adusă la cunoştinţa cetăţenilor moldoveni de publicaţia de limbă rusă Moldavskie Vedomosti, pentru ca apoi să fie preluată de toată presa. Această dezvăluire a avut un ecou cu atât mai mare cu cât tematica transnistreană este una de bază în alegerile parlamentare din Republica Moldova, fixate pentru data de 5 aprilie. La aceste alegeri participă 15 partide şi fiecare dintre ele a inclus în programul său un punct privind reglementarea conflictului transnistrean. În ceea ce priveşte Partidul Comuniştilor, aflat la conducere în republică şi al cărui lider este preşedintele Vladimir Voronin, acest subiect este unul determinant. Nezavisimaia Gazeta aminteşte că, în urmă cu 8 ani, când a venit la putere, Vladimir Voronin a asigurat electoratul comunist că Transnistria va fi readusă în sânul Republicii Moldova în viitorul cel mai apropiat. Comuniştii au câştigat de două ori alegerile cu acest slogan, iar acum mizează din nou pe aceeaşi carte şi încearcă să-şi asigure în primul rând sprijinul populaţiei rusofone, convingând această categorie de alegători că partidul lor este principalul garant al bunelor relaţii dintre Rusia şi Republica Moldova. Ţinând cont de acest lucru, dezvăluirile făcute de presa română capătă o importanţă aparte.
La Chişinău şi în Transnistria dezvăluirile din presa de la Bucureşti sunt interpretate în mod diferit. Aşa-zisul ministru al afacerilor externe de la Tiraspol, Vladimir Iastrebciak, a declarat pentru Nezavisimaia Gazeta că informaţiile din presa română constituie o calomnie evidentă: la Râbniţa nu se produc niciun fel de pistoale şi lansatoare de rachete. 'În afară de aceasta, cine ar avea nevoie de o producţie realizată în mod rudimentar: la MMZ nu există posibilităţi tehnologice', a declarat 'ministrul' transnistrean. În opinia sa, aceste informaţii reprezintă o consecinţă a declaraţiilor lui Vladimir Voronin, care acuzase Tiraspolul că ar produce şi ar face contrabandă de arme cu piraţi somalezi. De altfel, notează Nezavisimaia Gazeta, şi liderul transnistrean Igor Smirnov declarase mai demult că la uzinele din Transnistria se produc arme, însă doar pentru nevoile armatei transnistrene. Potrivit fostului premier al Republicii Moldova, deputatul Dumitru Braghiş, o listă a întreprinderilor transnistrene unde se produc pistoale şi sisteme de rachetă 'Grad' exista mai demult, însă în ea nu era menţionată Uzina Metalurgică din Râbniţa. În opinia altui politician moldovean, fostul preşedinte al parlamentului de la Chişinău, Dumitru Diacov, pentru a afirma că la Râbniţa se produc arme trebuie să deţii dovezi concludente, însă acestea nu există, inclusiv pentru că la uzină nu sunt admişi experţi militari. În acelaşi timp, Diacov nu exclude o legătură între informaţiile din presa română şi alegerile din Republica Moldova: aceste dezvăluiri ar putea fi folosite de unele partide din republică pentru a denigra atât formaţiunile de orientare prorusă, cât şi cele de orientare proromână. O reacţie oficială a liderilor moldoveni la articolul din presa română nu există deocamdată. Uzina Metalurgică din Moldova este cea mai mare întreprindere din regiunea transnistreană. Pachetul majoritar de acţiuni aparţine unor grupuri de investitori din Rusia şi Ucraina. Potrivit Nezavisimaia Gazeta, uzina de la Râbniţa este singura mare întreprindere din regiune la care a avut acces capitalul ucrainean, deoarece până acum preferaţi erau investitorii ruşi.
Agerpres