Preşedintele instanţei supreme: "Suntem într-o plină epocă de democraţie dramatică"

Magistraţii spun că imaginea proastă pe care o au se datorează, de fapt, clasei politice şi că prin conduita în raport de puterea judecătorească, membrii clasei politice "atentează la drepturile cetăţenilor români".

Imaginea proastă a magistraţilor în România este cauzată, susţin aceştia, de conduita clasei politice, atât Legislativul, prin cadrul legal în continuă schimbare, cât şi Executivul, prin subfinanţare, contribuind la degradarea statutului lor. Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Nicolae Popa, "şeful puterii judecătoreşti", aşa cum a fost prezentat într-o conferinţă de presă de joi, a criticat, alături de liderii unor asociaţii ale magistraţilor, climatul de insecuritate generală în care salariaţii din justiţie - magistraţi sau personal auxiliar - îşi desfăşoară zilnic activitatea.

"Suntem într-o plină epocă de democraţie dramatică", a afirmat Popa, într-un discurs despre care a spus că este "poate ultimul" pe care-l susţine în calitate de lider al puterii judecătoreşti, având în vedere că, în scurt timp, mandatul său la conducerea instanţei supreme se va încheia. Potrivit Mediafax, în discursul său, Popa a făcut dese comparaţii între relaţiile dintre puterea judecătorească şi celelalte puteri ale statului de drept din România şi din alte ţări europene, declarându-se în repetate rânduri dezamăgit de conduita politicienilor - a Executivului şi Legislativului - în raport de magistraţi. "Lipsa caracterului unitar al practicii judiciare - lucru reclamat insistent în legătură cu sistemul românesc - este, în primul rând, cauzată de cadrul legislativ", a spus Popa.

Preşedintele Asociaţiei Magistraţilor din România:
"Oamenii vin şi-şi cer drepturile la judecător, nu la Parlament"
Preşedintele Asociaţiei Magistraţilor din România (AMR), judecătorul Mona Pivniceru, a întărit concluzia lui Popa, subliniind faptul că, prin conduita în raport de puterea judecătorească, membrii clasei politice "atentează la drepturile cetăţenilor români". Pivniceru a dat ca exemplu situaţiile în care cetăţenii au un drept, după care, prin modificări "intempestive" ale legii, îl pierd. "Oamenii vin şi-şi cer drepturile la judecător, nu la Parlament. De la judecător se aşteaptă să le dea dreptatea, însă există cauze când ei nu mai au dreptate, pentru că şi-au pierdut-o odată cu cine ştie ce modificări legislative - vezi modificarea Legii 10 din 2001", a declarat Mona Pivniceru.

"Degradarea continuă a statutului magistraţilor", aşa cum a denumit ea evoluţia sistemului judiciar din ultimii ani, este cauzată şi de procedurile greoaie, de aplicarea "şi chiar guvernarea" prin ordonanţe de urgenţă în detrimentul legilor sau prin lipsa de concurs a celorlalte autorităţi în finalizarea actului de justiţie, în cazuri precum restituirile sau acordarea despăgubirilor. "Se încalcă flagrant dreptul la un proces echitabil într-un termen rezonabil, iar cetăţenii se trezesc că nu mai au drepturi despre care ştiau sigur că sunt valabile cu puţin timp înainte. Toate astea se întâmplă numai din cauza conduitei clasei politice", a spus Pivniceru, care a criticat, pe lângă lipsa unui cadru legal coerent, şi subfinanţarea cronică a sistemului, care duce, pe de-o parte, la pierderea solemnităţii actului de justiţie, iar pe de alta, la scăderea calităţii muncii magistraţilor, din cauza numărului "imens" de cauze.