Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Transparency International (TI) România a lansat ieri proiectul de lege
pentru armonizarea legislaţiilor naţionale cu Directiva a III-a CE
privind lupta împotriva spălării banilor şi a corupţiei, acţiune
derulată în cadrul unui proiect de înfrăţire cu Ambasada Marii Britanii
la Bucureşti şi Oficiul Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea
Spălării Banilor (ONPCSB).
Transparency International (TI) România a lansat ieri proiectul de lege pentru armonizarea legislaţiilor naţionale cu Directiva a III-a CE privind lupta împotriva spălării banilor şi a corupţiei, acţiune derulată în cadrul unui proiect de înfrăţire cu Ambasada Marii Britanii la Bucureşti şi Oficiul Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor (ONPCSB).
Directorul TI, Victor Alistar, a precizat că Persoanele Expuse Politic (PEP) reprezintă adevărate "zone vulnerabile, cu risc crescut", dar şi "părţi în mecanismul" de spălare a banilor. Alistar a arătat că banii "negri" vin din trei surse majore: orice formă de trafic – de fiinţe umane, arme sau droguri, contrabandă, orice formă de evaziune fiscală şi de corupţie. "Pentru ultimele două se consideră că persoanele expuse politic reprezintă factori de risc, dar şi părţi în acest mecanism", a precizat Alistar, subliniind însă că nu este obligatoriu ca aceste fapte să se şi întâmple în legătură cu persoanele vizate. Proiectul stabileşte categoriile de PEP la posibile fapte de corupţie, spălare de bani şi evaziune fiscală. PEP sunt: şefii de stat, parlamentarii, comisarii europeni, membrii executivului – miniştri, secretari sau subsecretari de stat –, consilierii prezidenţiali şi de stat, judecătorii de la instanţele superioare şi procurorii de la Parchetele de pe lângă acestea, membrii Curţii de Conturi, membrii CA ai Băncii Centrale, ambasadorii, însărcinaţii cu afaceri, mareşalii, amiralii şi generalii, şefii autorităţilor publice, membrii consiliilor de administraţie şi consiliilor de supraveghere ale regiilor autonome şi companiilor naţionale şi toate persoanele ce ocupă funcţii asimilate acestora, dar şi soţii, copiii, părinţii sau "asociaţii apropiaţi" ai acestora.
MONITORIZARE ÎN TOATÅ EUROPA. Principalul obiectiv al demersului comun este crearea unor mecanisme de monitorizare a PEP, sintagmă care se referă "atât la persoane din sistemele naţionale, cât şi de la nivelul administraţiei europene". Potrivit proiectului de lege lansat, tranzacţiile făcute de miniştrii, parlamentarii, secretarii de stat şi şefii de instituţii de stat din România vor putea fi urmărite pe tot teritoriul Uniunii Europene începând cel mai târziu de anul viitor. Lista conţinând datele tuturor persoanelor din România cu statut de PEP va fi transmisă instituţiilor similare ONPCSB din toate ţările UE, care vor verifica tranzacţiile efectuate de acestea. Pe principiul reciprocităţii, şi autorităţile române vor primi de la celelalte 26 de state membre liste similare pentru a putea supraveghea atent tranzacţiile demnitarilor din respectivele ţări care sunt derulate pe teritoriul României.
Proiectul, ce va fi supus spre aprobare Parlamentului, lansează şi alte mijloace de verificare a tranzacţiilor pentru a preveni infracţiuni de spălare a banilor proveniţi din fapte penale, dar şi pentru a combate finanţarea terorismului. Un rol important în acest sistem integrat de control îl ocupă băncile, companiile de consultanţă, de avocatură, notarii sau chiar cazinourile, care primesc atribuţii noi.
Directorul TI, Victor Alistar, a precizat că Persoanele Expuse Politic (PEP) reprezintă adevărate "zone vulnerabile, cu risc crescut", dar şi "părţi în mecanismul" de spălare a banilor. Alistar a arătat că banii "negri" vin din trei surse majore: orice formă de trafic – de fiinţe umane, arme sau droguri, contrabandă, orice formă de evaziune fiscală şi de corupţie. "Pentru ultimele două se consideră că persoanele expuse politic reprezintă factori de risc, dar şi părţi în acest mecanism", a precizat Alistar, subliniind însă că nu este obligatoriu ca aceste fapte să se şi întâmple în legătură cu persoanele vizate. Proiectul stabileşte categoriile de PEP la posibile fapte de corupţie, spălare de bani şi evaziune fiscală. PEP sunt: şefii de stat, parlamentarii, comisarii europeni, membrii executivului – miniştri, secretari sau subsecretari de stat –, consilierii prezidenţiali şi de stat, judecătorii de la instanţele superioare şi procurorii de la Parchetele de pe lângă acestea, membrii Curţii de Conturi, membrii CA ai Băncii Centrale, ambasadorii, însărcinaţii cu afaceri, mareşalii, amiralii şi generalii, şefii autorităţilor publice, membrii consiliilor de administraţie şi consiliilor de supraveghere ale regiilor autonome şi companiilor naţionale şi toate persoanele ce ocupă funcţii asimilate acestora, dar şi soţii, copiii, părinţii sau "asociaţii apropiaţi" ai acestora.
MONITORIZARE ÎN TOATÅ EUROPA. Principalul obiectiv al demersului comun este crearea unor mecanisme de monitorizare a PEP, sintagmă care se referă "atât la persoane din sistemele naţionale, cât şi de la nivelul administraţiei europene". Potrivit proiectului de lege lansat, tranzacţiile făcute de miniştrii, parlamentarii, secretarii de stat şi şefii de instituţii de stat din România vor putea fi urmărite pe tot teritoriul Uniunii Europene începând cel mai târziu de anul viitor. Lista conţinând datele tuturor persoanelor din România cu statut de PEP va fi transmisă instituţiilor similare ONPCSB din toate ţările UE, care vor verifica tranzacţiile efectuate de acestea. Pe principiul reciprocităţii, şi autorităţile române vor primi de la celelalte 26 de state membre liste similare pentru a putea supraveghea atent tranzacţiile demnitarilor din respectivele ţări care sunt derulate pe teritoriul României.
Proiectul, ce va fi supus spre aprobare Parlamentului, lansează şi alte mijloace de verificare a tranzacţiilor pentru a preveni infracţiuni de spălare a banilor proveniţi din fapte penale, dar şi pentru a combate finanţarea terorismului. Un rol important în acest sistem integrat de control îl ocupă băncile, companiile de consultanţă, de avocatură, notarii sau chiar cazinourile, care primesc atribuţii noi.
Citește pe Antena3.ro
