Sunt 10 puncte pe care Iohannis le evidențiază.
El susține că va consolida, întări și apăra NATO, iar sprijinul organizației pentru Ucraina va continua atât timp cât e nevoie.
Președintele român sprijină dezvoltarea rapidă a unei baze industriale de apărare în întreaga alianță și alocarea a 2% din PIB-ul statelor membre pentru cheltuielile de apărare.
Iohannis a indicat și pericolul amenințărilor cibernetice, dar a subliniat și necesitatea de a consolida parteneriatul strategic dintre NATO-UE.
Presa internațională a notat intrarea în cursă a președintelui român.
"Iohannis a declarat că va concura pentru acest post (de Secretar General NATO, n.r.), susținând că statele est-europene au nevoie de o mai bună reprezentare în funcțiile de conducere euroatlantice", menționează agenția Reuters.
"Iohannis a declarat că NATO trebuie să ajute Ucraina în lupta existențială cu Rusia atât timp cât va fi nevoie. O victorie a Rusiei în Ucraina ar crește foarte mult riscurile de securitate pentru România, care se învecinează cu Ucraina de-a lungul Mării Negre", remarcă Radio Free Europe.
"Președintele României, Klaus Iohannis, și-a anunțat, marți, candidatura pentru a-i succeda lui Jens Stoltenberg la șefia NATO, promițând o reînnoire a perspectivei într-un moment crucial pentru alianță", relatează, la rândul său, Radio Vocea Americii.
"Iohannis ar fi primul șef al NATO dintr-o țară care a făcut parte din blocul sovietic, dar se confruntă cu provocarea dificilă de a-l depăși pe Mark Rutte", remarcă Politico în ediția sa online.
Statele Unite, Marea Britanie, Franța și Germania - cele mai puternice state din NATO - s-au pronunțat în sprijinul lui Rutte, prim-ministrul olandez demisionar.
Acesta este considerat drept un artizan al consensului, o calitate despre care susținătorii spun că ar putea fi pusă în valoare dacă Donald Trump, distant sau chiar ostil față de NATO, va recâștiga președinția SUA, subliniază Politico.