Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Muzeul Naţional Cotroceni (MNC) organizează marţi, 7 octombrie 2014, ora 18:00, în Spaţiile Medievale, deschiderea oficială a expoziţiei permanente: “Biserica Mănăstirii Cotroceni. Istorie, spiritualitate şi artă”, informează biroul de presă al muzeului.
Expoziţia prezintă o parte a patrimoniului recuperat, care a aparţinut bisericii mănăstirii Cotroceni, ctitorie a domnitorului Şerban Cantacuzino (1678 - 1688).
Evenimentul este prilejuit şi de împlinirea a cinci ani de la sfinţirea noii biserici Cotroceni în octombrie 2009, şi de sărbătorirea celui de-al doilea hram “Sfinţii Mucenici Serghie şi Vach”, care se prăznuiesc în ziua de 7 octombrie.
Obiectele de o valoare patrimonială inestimabilă au fost supuse unui amplu proces de restaurare, în laboratoarele specializate ale unor muzee din Bucureşti şi din ţară. Scopul restaurării acestor obiecte a fost acela de “a evidenţia valoarea lor artistică, de mărturii semnificative ale artei create în spaţiul românesc sau în alte areale culturale, pentru acest aşezământ monastic”, mai arată MNC.
Astfel, în cadrul expoziţiei de la MNC, publicul va vedea pentru prima dată: icoane împărăteşti, icoane de iconostas, prăznicare cu dublă faţă, cu ferecătură, un iconostas din 1849, cruci de iconostas şi de altar; obiecte de orfevrărie liturgică din argint; broderii liturgice din secolele al XVII -lea şi al XVIIIl-lea); cărţi (Istoria Patriarhilor Ierusalimului scrisă de Dositei, patriarhul Ierusalimului, 1715, Biblia, Blaj, 1795, Sfânta Evanghelie, Veneţia, 1801, Minee tipătite la Veneţia (1672 - 1790), Apostol, Buzău, 1704, Octoih, Mănăstirea Neamţ, 1836, Evanghelie cu ferecătură, Bucureşti, 1856); piese de mobilier şi multe altele.
Expoziţia “Biserica Mănăstirii Cotroceni. Istorie, spiritualitate şi artă”, deschisă în spaţiile medievale ale Muzeului Naţional Cotroceni, întregeşte expoziţia permanentă dedicată evoluţiei ansamblului medieval şi modern de la Cotroceni, fiind cea mai valoroasă dintre componentele sale, remarcabilă prin istoria de peste trei secole şi ilustrarea artei româneşti din epoca medievală, ne spun specialiştii muzeului.
Domnitorul Şerban Cantacuzino a fost ctitor al mănăstirii Cotroceni, iniţiator şi susţinător al introducerii limbii române în cancelaria domnească şi în biserică şi apărător al creştinătăţii. A fost un mare susţinător al tiparului, contribuind la tipărirea în limba română a Bibliei (1688), cunoscută sub numele de “Biblia de la Bucureşti”.
Citește pe Antena3.ro
