Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Deşi în România pădurile se taie încă după voia unora sau a altora, "criminalii" preferând să ignore legea pentru apărarea propriilor interese, ţara noastră se poate mândri în continuare cu titlul de aţara cu a doua cea mai mare suprafaţă de păduri virgine din întreaga Europă, după Federaţia Rusă.
Avem, în România, ultimul peisaj forestier intact din zona de climă temperată a Europei pentru care ne invidiază şi cel mai civilizat european. De exemplu, cu toate cabanele şi şoselele lor cochete, elveţienii nu au nici un urs în păduri, în vreme ce în România Moş-Martinii sunt aproximativ 5.000 la număr. Potrivit unor statistici, până într-un milion de străini vizitează anual regiunile muntoase ale României. Un număr nu foarte mare, dat fiind, probabil, între altele, serviciile de cazare, dar este un număr care nu trebuie ignorat.
CONTRASTUDIU DE BIODIVERSITATE ÎN RETEZAT
Ne oprim aici asupra Parcului Naţional Retezat, un loc pe care admnistratorii acestei acestei regiuni îl denumesc, pe drept cuvânt, am adăuga noi, "tărâmul fermecat cu ochi albaştri". De altfel, pentru frumuseţea şi unicitatea sa, Retezatul, una dintre cele mai mari zone neafectate de om din lume, a fost inclus anul trecut pe lista de preselecţie a "Celor şapte noi minuni ale naturii", o campanie în care au fost înscrise 261 de colţuri de natură din întreaga lume.
Oameni din toate ţările au ales să voteze pentru Parcul Naţional Retezat şi tot ceea ce reprezintă el la ora actuală: 80 de lacuri (inclusiv cel mai întins şi cel mai adânc lac glaciar din România, Bucura şi, respectiv, Zănoaga), 20 de vârfuri muntoase înalte de peste 2.000 de metri, o biodiversitate rar întâlnită în alte părţi - aproximativ 1.200 de specii de plante (dintre care 90 nu se mai găsesc în altă zonă a lumii), 11 specii de amfibieni, nouă specii de reptile, 185 de specii de păsări şi 45 de specii de mamifere (unul dintre lucrurile inedite legate de Retezat este faptul că aici trăiesc urşi, lupi, râşi, capre negre, cerbi, căprioare, mistreţi, iepuri, pisica sălbatică etc). Unde mai pui că în rezervaţia ştiinţifică Retezat, aflată în interiorul parcului cu acelaşi nume, eşti primit doar cu ţidulă specială, luată de la Academia Româna.
Munţii Retezat, Godeanu şi Ţarcu sunt cei care adăpostesc peisajul forestier intact, descoperit de ecologişti în 2006 şi confirmat de studiul Guvernului în 2007. Această regiune, care include aproximativ 18.000 de hectare de păduri virgine, nu este străbătută de nici un fel de infrastructură, nu are aşezări omeneşti şi nu este exploatată de resurse, dar se află în pericol să fie... asfaltată.
În 1999 s-a început construcţia unui drum naţional între Petroşani şi Băile Herculane, care a ajuns doar la un kilometru de peisajul forestier intact unde ecologiştii de la Agent Green au reuşit să îl oprească în ultimii trei ani. Unul dintre motivele invocate de ecologişti a fost că studiul de impact al drumului este de foarte slabă calitate. Preşedintele organizaţiei Agent Green, Gabriel Păun, ne-a declarat, în exclusivitate, că, împreună cu cercetători de la Universitatea Babeş Bolyai şi de la Universitatea Edinburgh din Scoţia, alături de reprezentanţi ai WWF, Milvus, Carpatina Ardeleană şi Asociaţia pentru Protecţia Liliecilor, a fost demarat un contrastudiu de biodiversitate care să dovedească cât de bogată este biodiversitatea din Retezat şi că asfaltarea acestuia ar fi o catastrofă ecologică.
Biodiversitatea ar trebui să fie, aşadar, unul dintre punctele noastre forte. Să nu uităm că pădurea, în orice colţ al lumii s-ar afla ea, este nu numai sursa noastră de hrană, dar şi principalul "mecanism" care ne poate ajuta să înţelegem şi să combatem schimbările climatice. Conservarea ei a devenit astăzi mai imperativă ca niciodată. Defrişările şi incendiile eliberează în atmosferă carbon, provocând în consecinţă efecte climatice devastatoare asupra mediului înconjurător şi al omului.
