Saptamana de cosmar pe Dunare

O suta de metri cubi pe secunda mai lipseau ieri Dunarii, la intrarea in tara, pentru a-si depasi recordul absolut inregistrat in urma cu 111 ani. Astazi este ziua cea mare, cand se asteapta ca viitura sa ajunga la maximul ei.

DURERE. Dunarea a dat navala in casele oamenilor, agoniseala lor de-o viata disparand in cateva minute

FOTOREPORTAJ

O suta de metri cubi pe secunda mai lipseau ieri Dunarii, la intrarea in tara, pentru a-si depasi recordul absolut inregistrat in urma cu 111 ani. Astazi este ziua cea mare, cand se asteapta ca viitura sa ajunga la maximul ei. La Portile de Fier, debitul era ieri de 15.800 de metri cubi pe secunda.

La primele ore ale diminetii de ieri fluviul intra in tara cu un debit de 15.800 de metri cubi pe secunda. Cota, la Bazias, se apropia de 820 de centimetri. Recordul pe care Dunarea se pare ca il va depasi a fost inregistrat exact cu 111 ani in urma, la 17 aprilie 1895. In Mehedinti, al doilea judet prin care trece fluviul de la intrarea in tara, debitul maxim este asteptat peste doua zile. Pana cand varful viiturii va ajunge in mare, va mai dura zile bune, astfel ca localitatile se pregatesc pentru o saptamana de cosmar.

Batranii din satele de la Dunare spun ca cel mai mult se tem ca apa va fi atat de umflata, incat nu o sa se mai poata varsa in Marea Neagra. "Bunicul meu povestea ca, in 1895, marea s-a umflat atat de tare, cu toate apele care venisera, ca n-a mai primit Dunarea. Ploua incontinuu de 40 de zile. Mult popor a murit atunci, pentru ca Dunarea, pe care nu o mai primea Marea, a iesit din maluri", spune Vasile Gogan (87 de ani), din Dubova, unul din satele din defileul Dunarii. Fluviul a acoperit mai mult de jumatate din orasul Orsova, unde pe strada principala se putea circula doar cu barca. Cine voia sa ajunga in vreo localitate de pe clisura Dunarii trebuia sa faca un ocol pe dealuri, pentru ca drumul care marginea fluviul fusese inghitit de ape. "Puneau cate patru cai la caruta, ca sa razbata dealurile", povesteste Vasile Gogan, din ce a auzit de la bunici.

Si in 1953 s-au "rupt" sate intregi, isi aminteste batranul, din cauza debitelor mari inregistrate pe Dunare, dar si pe afluentii din tara noastra. Anul 1970 a adus o alta drama pe Dunare. Viitura a inghitit atunci zeci de localitati.

PRAPAD. Doar barcile mai fac fata puhoaielor de apa

ALTE DIGURI. "Era a doua zi de Pasti si eram cu totii pe strada, imbracati frumos, ne duceam la hora. Au venit cu camioanele si ne-au luat. Nici n-am stiut unde ne ducem, pana nu am ajuns acolo. Voiau sa facem un baraj, ca sa nu intre Dunarea. Cei care stiam a inota ne scufundam pana la «vatra» de unde am inceput sa ridicam barajul", povesteste Smarand Ciobanu, din Cetate, judetul Dolj.

Oamenii din localitatile de pe Dunare se pierd in cele mai inspaimantatoare teorii. Cele mai multe sunt legate de faptul ca Portile de Fier nu ar putea face fata debitului mare de apa. Specialistii insa spun ca temerile oamenilor nu au nici o baza.

PORTILE DE FIER - NICI UN PERICOL. "Cand s-a construit barajul s-au luat in considerare inclusiv debite de 22.000 de metri cubi de apa pe secunda. Asa ca nu exista nici un pericol", a explicat Teodor Pavelescu, directorul Hidroelectrica, sucursala Portile de Fier. In acest moment, a mai adaugat Pavelescu, barajul de la Portile de Fier deverseaza exact cantitatea de apa pe care o primeste din aval. Ieri debitul era de 15.800 de metru cubi pe secunda. Debitele foarte mari nu sunt o mana cereasca pentru hidrocentrala, cum s-ar crede, a mai explicat Pavelescu. Portile de Fier sunt concepute sa prelucreze la debitul mediu al Dunarii, care este undeva in jur de 7.000 de metri pe secunda. Cand debitul depaseste cu mult aceasta medie, cantitatea de energie produsa scade. Astfel, in acest moment, Portile de Fier 1 produc cam de trei ori mai putina energie decat intr-o perioada in care apele Dunarii sunt la cote normale. In Caras-Severin nu se pune deocamdata problema evacuarii persoanelor din localitatile aflate pe malul Dunarii. In Mehedinti insa, in satul Cozia, numarul persoanelor evacuate se ridica in acest moment la 34 si se pare ca va creste, o data cu ajungerea varfului viiturii in dreptul localitatii. Fortele de ordine au muncit toata noaptea pentru ca Dunarea sa nu treaca peste digul construit in urma cu cateva zile. Jandarmii au ajutat ieri familiile ale caror case au fost sau sunt in pericol de a fi inundate sa-si transporte bunurile in localitatile vecine.

IMPROVIZATII. Digurile formate din saci cu nisip au mai salvat cateva zone

IN TULCEA, SINISTRATII SE CEARTA. La doua saptamani de cand Dunarea a iesit din matca, in Tulcea sunt in continuare sub ape mai multe asezari: Plauru, Patlageanca, Smardan, I.C. Bratiau sau Uzlina. Aproximativ 500 de gospodarii sunt afectate, insa apa a intrat in doar 60. Mai putin de 30 de oameni au fost evacuati. Cel mai afectat de apele Dunarii este satul Plauru de pe Bratul Chilia al Dunarii. Din vreo 40 de gospodarii, doar 27 sunt locuite. Cateva sunt inundate pentru ca, prevazatori dupa inundatiile din 1970, oamenii si-au facut casele in portiuni mai inalte. Marea problema a satului este ca e asezat intre Dunare si dig, astfel incat la ape mari, prin sat se poate circula numai cu barca. Un fel de Venetia medievala.

SAMBATA NOAPTEA. Doua familii au ramas fara case in Plauru. Era sambata noaptea cand poltistii de frontiera ai comisarului-sef Viorel Ifrim au primit telefoane: "Baieti, e prapad! Veniti sa ne salvati!" Politistii i-au transportat cu catel si purcel dincolo de digul din spatele satului. Acolo stau de doua saptamani, in corturi militare. Si-au construit si adaposturi pentru animale, iar acum asteapta sa vada ce ajutor vor primi de la stat pentru refacerea caselor. Alte doua corturi militare au fost ridicate de catre baietii de la frontiera. Intr-unul s-a mutat un satean a carui casa este, de asemenea, in pericol. Speriat de ape omul i-a chemat pe politisti, care au carat totul. 12 ore mai tarziu granicerii primeau din nou telefon de la satean sa vina sa-l salveze. "Cand m-am vazut dincolo de dig, la adapost, am infipt un par in apa. Am vazut ca apa scazuse, am inhamat caii la caruta si am dus totul in casa. De unde era sa stiu ca peste noapte apa va creste la loc?", spune barbatul. In celelalte doua familii sinistrate parerile sunt impartite: in vreme ce femeile plang pentru ca nu mai au casa, barbatii le ocarasc, spunandu-le ca nimeni nu e vinovat pentru asta si ca vor fi ajutati sa-si refaca viata. Apa se va retrage din sat abia la vara. Autoritatile nu vor aduce in zona motopompe, cel putin deocamdata, pentru ca acestea nu ar face fata la cantitatea mare de apa.

CERTURI. Romanii nu se dezmint. De la venirea apelor s-au certat intr-una, in loc sa se ajute. Prima data galceava s-a iscat de la faptul ca autoritatile au cerut oprirea curentului electric in sat, pentu ca mai multe case sa nu ia foc. Multi n-au fost de acord. Apoi, cei cu barci mai mari au fost rugati sa ajute la distribuirea ajutoarelor. "Daca ne strica barcile!?", au strigat indignati oamenii. Ultimele certuri s-au consumat la venirea ajutoarelor: "De ce ala primeste la fel ca noi, ca doar el nu e de loc de aici, ci din Ovidiu, de la Constanta!?"

Plauru nu este singura localitate inundata din Tulcea. Gospodarii sub ape mai sunt Patlageanca, Uzlina, I.C. Bratianu si Smardan. Digurile altor localitati sunt in consolidare, pericol fiind la Salceni, pe bratul Chilia, si intre Harsova si Macin. La Smardan, aproximativ 30 de case si dependintele lor, toate construite intre Dunare si dig, sunt sub ape. Nimeni nu se astepta la asa ceva, pentru ca albia fluviului este la mai bine de 200 de metri de gospodariile inundate. Totusi, desi cu apa in case, oamenii refuza sa se mute. Doar cativa si-au mutat lucrurile prin vecini si dorm acolo. "Asa e romanul, domnule. Nu vrea sa plece sub nici o forma de la locul lui, chiar daca sta cu apa pana la brau", spun localnicii.

DEVERSARI IN IALOMITA SI CALARASI

Autoritatile locale au hotarat spargerea a doua diguri la Facaieni-Vladeni (Ialomita) si Roseti (Calarasi) pentru deversari controlate. La Facaieni, printr-o bresa in dig apa se deverseaza controlat in Lunca Ialomitei intr-o zona inundabila, de unde deja animalele au fost evacuate in cursul zilei de ieri. Al doilea dig, cel din dreptul localitatii Roseti, va fi spart in cursul acestei zilei, apa deversandu-se controlat in Balta Ialomitei. Autoritatile au luat aceste hotarari in urma evaluarii pierderilor, in cazul in care apa va depasi nivelul cu peste 60 cm. Prin crearea breselor se va evita inundarea mai multor localitati din Calarasi, Ialomita si Constanta. BRATUL BORCEA. Dunarea creeaza din nou probleme pe Bratul Borcea, in dreptul localitatii Fetesti-sat. Nivelul apelor a crescut cu aproape 20 cm, iar digul de protectie construit de militari din pamant si saci cu nisip a cedat in unele locuri. Autoritatile se tem ca digul nu va rezista in cazul in care apa creste cu peste 20-30 cm. In aceasta situatie, casele aflate in pericol vor fi evacuate. Estimarile referitoare la cresterea nivelului apei sunt sumbre pentru azi si maine, asteptandu-se o crestere care ar putea ajunge si la 60 cm. Digul a fost facut in graba intr-o singura zi si a fost consolidat in alte doua. La Harsova, in judetul Constanta, mai multe familii au fost evacuate, dupa ce Dunarea a ajuns peste noapte in casele oamenilor si chiar in oras. Intr-o alta localitate constanteana, la Topalu, patru familii au fost evacuate, dupa ce nivelul apei a crescut cu peste 15 cm. La Stelnica, peste 30 de jandarmi au construit un dig din saci cu nisip pentru protejarea localitatii. (Andreea Tudorica)

DESPAGUBIRI PENTRU DOLJENI

110 persoane evacuate, 10 case prabusite, peste 200 de gospodarii afectate si inca 570 de persoane asteptand de la o clipa la alta sosirea ordinului de evacuare - aceasta era ieri dupa-amiaza situatia comunelor doljene Rast si Bistret, grav afectate de revarsarea Dunarii dupa ce, vineri, digul de protectie a cedat in dreptul localitatii Catane, judetul Dolj. Pe langa satenii deja evacuati, inca 570 de persoane din Rast si Bistret asteptau, cu bagajele facute, ordinul de evacuare. Doljul a fost ieri vizitat si de premierul Calin Popescu Tariceanu, care a dat asigurari ca situatia este sub control. El a promis locuitorilor ca vor fi despagubiti. Drumul national 55A Calafat-Bechet a fost inundat pe trei portiuni. (Mihai Gavrila)

BILANT Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta a prezentat ieri dimineata un nou bilant al pagubelor produse de inundatii in cele 12 judete prin care trece Dunarea. Astfel, au fost afectate 500 de case, din care sapte au fost distruse, si 2.541 de anexe gospodaresti. 624 de persoane au fost evacuate. Apele au acoperit 945 de kilometri de drumuri si au inundat aproape 28.000 de hectare de teren arabil si 4.457 de hectare de pasune si padure.

MOBILIZARI Ministrul Apararii Nationale, Teodor Atanasiu, a declarat ca Armata este pregatita sa intervina cu pana la 10.000 de militari daca situatia inundatiilor se agraveaza. "Am instituit starea de alerta pentru a putea sa-i evacuam pe cei din zonele inundabile. I-am mobilizat si pe Scorpionii Rosii si pe Scorpionii Negri, desi ei s-au intors acasa doar de o luna, iar in mod normal trebuie sa faca o pauza de recuperare de sase luni", a spus Atanasiu. (Lucian Dobrater)

AVERTIZARI

Localitati cu risc potential in caz de inundatii: JUDETUL MEHEDINTI: Gruia, Pristol, Garla Mare, Salcia JUDETUL DOLJ: Cetate, Maglavit, Calafat, Ciupercenii Noi, Desa, Poiana Mare, Piscu vechi, Bistret, Bechet JUDETUL OLT: Ianca, Grojdivodu, Orlea, Corabia, Garcov JUDETUL TELEORMAN: Islaz, Turnu Magurele, Ciuperceni, Traian, Seaca, Suhaia, Zimnicea, Nasturelu, Pietrosani JUDETUL GIURGIU: Gaujani, Vedea, Slobozia, Giurgiu, Oinacu, Gostinu, Baneasa, Prundu, Greaca JUDETUL CALARASI: Chirnogi, Oltenita, Roseti, Modelu, Calarasi, Dichiseni, Unirea, jegalia, Galdau, Borcea JUDETUL IALOMITA: Vladeni, Facaeni, Bordusani, Bentu, Stelnica, Fetesti, Giurgeni BRAILA: Marasu, Frecatei, Bertestii de Jos, Stancuta, Gropeni, Tufesti, Tichilesti, Chiscani, Braila JUDETUL GALATI: Galati - Santierul naval JUDETUL CONSTATA: Ostrov, Oltina, Dunareni, Aliman, Rasova, Cochirleni, Cernavoda, Seimenii Mari, Topalu, Capidava, Ghindaresti, Harsova, Vadu Oii, Garliciu JUDETUL TULCEA: Daeni, Ostrov, Peceneaga, Turcoaia, Carcaliu, Macin, Smardan, I.C. Bratianu, Grindu, Isaccea, Tulcea, Pardina, Chilia Veche, C.A. Rosetti, Maliuc, Partizani, Gorgova, Crisan, Caraorman, Mila 23, Sulina, Nufaru, Mahmudia, Dunavat, Sf. Gheorghe, Patlageanca, Plaur, Ceatalchioi, Ilganii de Jos, lganii de Sus