Sfântul Ștefan, obiceiuri, tradiții și superstiții

În a treia zi de Crăciun, pe 27 decembrie, credincioşii ortodocşi şi cei greco-catolici îl sărbătoresc pe Sfântul Ștefan, primul martir creștin condamnat la moarte de autoritățile iudaice din Ierusalim. În legătură cu această sărbătoare, sunt păstrate o serie de tradiţii, obiceiuri şi superstiţii.

Sfântul Ştefan era tânăr, frumos, cu un suflet deosebit, profund, bun orator și un remarcabil psiholog, fiind înzestrat cu un sentiment religios excepţional de cald şi de puternic. Rar puteai întâlni un suflet atât de delicat pentru un om cu o personalitate atât de puternică. Consecvent, ceea ce rostea prin cuvânt îndeplinea prin faptă. Datorită credinței sale, Sfântul a putut săvârși minuni și semne mari.

Sfântul Ştefan a predicat învățăturile lui Iisus și a atras atenția fariseilor, fiind condamnat la moarte, prin uciderea cu pietre, de autoritățile iudaice din Ierusalim. Sfântul Ștefan a fost astfel primul martir creștin. În faţa Sinedriului, și-a manifestat credinţa prin rugăciune, căci și sub loviturile primite el se ruga „Doamne Iisuse primeşte duhul meu: şi, îngenunchind, a strigat cu glas mare: Doamne, nu le socoti lor păcatul acesta!” (Faptele Apostolilor VII, 59-60).

Împotriva acuzațiilor de blasfemie la adresa lui Moise și a lui Dumnezeu, Sfântul Ștefan s-a apărat printr-un lung discurs la adresa celor care îi doreau moartea. „Cum au fost părinții voștri așa sunteți și voi! Pe care dintre prooroci nu i-au prigonit părinții voștri? Și au ucis pe cei care au vestit mai dinainte sosirea Celui Drept ai Cărui vânzători și ucigași v-ați făcut voi acum. Voi care ați primit Legea întru rânduieli de la îngeri și n-ați păzit-o!” (Faptele Apostolilor VII, 51-53).

Originea numelui şi semnificaţii

Numele Ştefan vine de la grecescul Stephanos care înseamnă „coroana”, „ghirlanda” sau „cununa” cu care erau încununaţi învingătorii. În țara noastră, cele mai populare forme sunt Ştefan şi Ştefan(i)a, diminutivate mai ales Fane, Fănel, Fănica, Făniţă, Fana, iar uneori, sub influenţă străină, Fanny. Totodată se folosesc şi diminutivele Ştefanel, Ştefăniţă, sau Ştef(i). Recent, a apărut şi forma feminină Ştefanela, ce pare să fi prins mai bine decât vechea Ştefanida (numele unei muceniţe trecute în calendar).

Numele Sfântului Arhidiacon Ştefan este purtat de peste 400.000 de români, dintre care aproximativ 300.000 sunt bărbaţi şi peste 100.000 sunt femei, potrivit statisticilor Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din Ministerul Afacerilor Interne.

Citește pe Antena3.ro

Cum arată buletinul de vot la primul tur de la alegerile prezidențiale 2024

Dintre bărbaţii sărbătoriţi pe 27 decembrie, peste 280.000 poartă numele Ştefan, aproximativ 18.000 se numesc Istvan şi peste 8.000 au fost botezaţi Fănel. De asemenea, îşi vor serba onomastica peste 3.000 de bărbaţi care se numesc Ştefănel, circa 1.000 care au numele Ștefănuț şi peste 500 al căror nume este Fane. De asemenea, cele mai multe femei sărbătorite poartă numele Ştefania, respectiv peste 90.000, alte aproximativ 20.000 se numesc Ştefana, circa 9.000 au fost botezate Fănica, peste 1.000 Fănuța şi peste 300 Fana.

Tradiții, obiceiuri și superstiții

De această zi sunt legate o serie de tradiţii, obiceiuri şi superstiţii: creştinii care se confruntă cu probleme de sănătate sau se judecă de multă vreme cu persoane foarte orgolioase, este bine să aducă în casa lor o icoană cu Sfântul Ştefan, sfinţită în această zi, sau este bine să evităm deplasările în zone montane şi în locuri izolate, care ne pun viaţa în primejdie.

Se fac pomeniri pentru sufletele celor care au murit în împrejurări dramatice, iar pachetele cu mâncare se împart şi persoanelor tinere, care poartă numele primului mucenic Ştefan.

În unele zone din Muntenia se prepară „Pâinicile lui Ştefan”. Dintr-un aluat asemănător cu cel de cozonac, unse cu miere, se fac pâinici în forme rotunde. Aceste dulciuri, care amintesc de pietrele care l-au ucis pe Sfântul Ştefan, se sfinţesc la biserică în ziua praznicului şi se împart copiilor săraci.

Tot de Sfântul Ştefan, se prepară şi se împart mucenici cu miere şi nucă, care amintesc de moartea lui mucenicească.

Pentru sporul casei şi pentru sănătatea rudelor cu probleme mari de sănătate, trebuie să-l cinstim pe Sfântul Ştefan prin fapte bune, iar reconcilierile sunt binevenite în această zi.

În ziua praznicului, este bine să evităm deplasările în zone montane şi în locuri izolate, care ne pun viaţa în pericol.

Susa: gds.ro