Statistici îngrijorătoare! Demența, boala viitorului

Într-un raport al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), "Demența: o prioritate a sănătății publice", se estimează că până în 2030 aproape 14 milioane de cetățeni vor avea o formă de demență în Europa, crescând la peste 18 milioane până în 2050.

Cercetarea, comandată de Alzheimer Europa, a estimat că costul demenței în Europa va depăși 250 de miliarde de euro până în 2030. Jean Georges și Owen Miller de la Alzheimer Europe consideră că, așa cum strategiile naționale privind demența pot îmbunătăți semnificativ experiența persoanelor cu demență, o abordare coordonată la nivel european are potențialul de a aduce beneficii similare.

În lipsa tratamentului și a tratamentului modificator al bolii, persoanele care suferă de demență, familiile lor și îngrijitorii necesită o îngrijire, o susținere și o informare de înaltă calitate, pentru a se asigura că sunt capabili să trăiască cât mai mult posibil, cât mai mult timp posibil în comunitățile lor .

Pentru a realiza acest lucru, este nevoie de o abordare cuprinzătoare care să crească conștiința publică cu privire la condiție, educarea profesioniștilor în domeniul sănătății și asistenței sociale despre cel mai bun mod de a oferi îngrijire și încurajarea cercetării și inovării în toate disciplinele conexe.

Către o strategie europeană de demență

Alzheimer Europe consideră că o abordare coordonată la nivel european privind demența are potențialul de a furniza beneficii. Acesta este motivul pentru care Alzheimer Europe a demarat o campanie în vederea stabilirii unei strategii europene privind demența.

”Deși suntem în mod natural dezamăgiți de faptul că nu s-au înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește elaborarea unei strategii pentru demență în Europa, ar fi incorect să sugerăm că aceasta indică o lipsă a angajamentului instituțiilor UE de a aborda demența ca o prioritate în domeniul sănătății publice. De la lansarea Declarației de la Glasgow în 2014, am văzut totuși o serie de evoluții pozitive.”, spun reprezentanții asociației.

Într-adevăr, în 2015, Consiliul pentru ocuparea forței de muncă, politica socială, sănătate și protecția consumatorilor (EPSCO) a adoptat concluziile președinției luxemburgheze a UE, care includea necesitatea punerii accentului pe sprijinirea persoanelor cu demență în Europa.

În plus, o prioritate tematică a celui de-al treilea program al UE în domeniul sănătății (2014-2020) include un angajament de a "sprijini cooperarea și crearea de rețele în Uniune în ceea ce privește prevenirea și ameliorarea răspunsului la boli cronice, inclusiv cancer, boli legate de îmbătrânire și neurodegenerative boli. În plus, programele precum cea de-a doua acțiune comună UE privind demența, programul Orizont 2020 (inclusiv cea de-a doua inițiativă privind medicamentele inovatoare (IMI)) și lucrările în curs privind pilonul european privind drepturile sociale (în special principiul nouă privind echilibrul vieții profesionale) arată că se desfășoară în prezent o activitate semnificativă pentru a îmbunătăți viața persoanelor cu demență, a familiilor lor și a celor care îi îngrijesc.

O altă evoluție pozitivă o reprezintă publicarea de către OMS a "Planului global de acțiune" privind demența în 2017, care subliniază șapte "domenii de acțiune":

Demența ca prioritate pentru sănătatea publică

Conștientizarea și prietenia cu demența

Reducerea riscului de demență

Dementa diagnosticare, tratament, îngrijire și sprijin

Sprijin pentru îngrijitorii de demență

Sisteme informatice pentru demență și

Cercetarea și inovarea în domeniul demenței.

Sursa: telegrafonline