Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
ANOSR a transmis, ieri, Ministerului Educației o serie de propuneri cu privire la modificarea Legii învățământului superior nr. 199/2023 și a Hotărârii nr. 305/2024 privind aprobarea Codului-cadru de etică și deontologie universitară. Studenții spun că victimele nu se pot apăra în astfel de situații, iar de multe ori nici nu acceptă să fie ajutate, din cauza unor posibile blocaje declanșate în urma șocului emoțional, iar pentru a veni în ajutorul lor este nevoie de un mecanism mai bine elaborat.
„Noi am identificat unele lacune în acest sistem. Probabil că principala problemă este șocul de moment care reprezintă un blocaj. Noi propunem câteva mecanisme care să ajute victima să treacă peste acest blocaj. Ar putea fi inclusiv redactarea unei sesizări de către altă persoană, cu acordul celei în cauză. Noi vrem să existe și partea de combatere și prevenție, iar hărțuirea sexuală să se definească explicit și fenomenele diferite să fie tratate separat. Trebuie să existe măcar un cadru prin care să se poată face sesizări, chiar și anonim. Noi am transmis propunerile spre Ministerul Educației și cerem modificarea legislației”, a explicat Sergiu Covaci, vicepreședinte ANOSR, pentru Jurnalul.
Completarea prevederilor actuale
Studenții au formulat un set de propuneri destinate completării prevederilor actelor normative relevante pentru prevenția și combaterea fenomenului. „Cadrul legislativ național trebuie să prevadă definiții cuprinzătoare și mecanisme specifice pentru a putea reduce posibilitatea ca alte cazuri de hărțuire și violență psihologică să aibă loc la nivelul învățământului superior. Asigurarea unui spațiu de învățământ lipsit de orice acțiune ce poate pune în pericol integritatea fizică sau psihică a membrilor comunității universitare a constituit întotdeauna o prioritate în activitatea federației”, explică reprezentanții ANOSR.
În privința definirii acțiunilor este nevoie de câteva clarificări, mai spun studenții. „La nivelul Legii nr. 199/2023, ANOSR solicită modificarea definiției hărțuirii sexuale, în vederea eliminării necesității caracterului repetitiv al unei fapte pentru ca aceasta să fie considerată hărțuire sexuală și pentru a exprima specificul faptelor de hărțuire sexuală din mediul academic, încadrate distinct față de infracțiunea de hărțuire sexuală prevăzută în Codul Penal. De asemenea, o a doua sugestie înaintată de federație se referă la extinderea sancțiunilor pentru abaterile de la normele de etică și deontologie universitară aplicabile personalului didactic și de cercetare de la nivelul instituției de învățământ superior, încât acestea să prevadă și sancțiuni specifice pentru actele de hărțuire sexuală.
Codul de etică va conține discriminarea de gen
Se cer și modificări ale Codului-cadru de etică şi deontologie universitară, pentru care ANOSR a transmis unele propuneri, precum reglementarea necesității instituțiilor de învățământ superior de a implementa activ politici specifice, măsuri distincte și mecanisme concrete de combatere și prevenție a hărțuirii, inclusiv sexuale, la nivelul universității.
Tot în Codul-cadru ar trebui să existe și definițiile clare care să arate diferențele între hărțuire și hărțuire sexuală, dar și definiții ale discriminării de gen. Studenții mai cer asigurarea posibilității tuturor membrilor comunității universitare de a înainta sesizări către Comisia de etică, în format online. În acest fel ar fi posibilă semnalarea unor probleme, chiar și dacă victima se teme de eventuale repercusiuni. Protecția anonimatului ar putea să le dea curaj studenților care devin victime ale unor abuzuri din partea profesorilor să ceară ajutor.
Zero toleranță pentru hărțuire
Foarte importantă este și conștientizarea, iar ANOSR va face o campanie pentru a le explica tuturor studenților care le sunt drepturile și îndatoririle, pentru că acuzațiile trebuie să fie și dovedite, iar studenții care sunt hărțuiți trebuie să poată aduce probe, atunci când își acuză profesorii, pentru a nu se ajunge la un abuz în sens invers.
Citește pe Antena3.ro
În unele țări, precum Franța, fenomenul „metoo” a depășit granița juridică, fiind suficiente acuzațiile studenților, ca profesorii să fie deja suspendați din universități, până la soluționarea cazului, chiar și fără a se aduce probe. În România nu a luat amploare acest fenomen, dar primele semne au apărut, de la începutul acestui an, acum ajungându-se la următorul pas, care poate fi decisiv.
Procedura face ca aceste cazuri semnalate să fie analizate în comisiile de etică ale universităților, dar pot urma și procese în instanțele de judecată, unde se cer probe clare și concludente. De exemplu, o înregistrare audio, video sau o fotografie trebuie să fie validată de experți acreditați și recunoscuți de instanță, pentru a se demonstra că nu este trucată și doar astfel este luată în considerare la judecată, ca probă.
Dar acum, studenții cer și includerea posibilității Comisiei de etică de la nivelul instituției de învățământ superior de a suspenda un membru al comunității universitare de la susținerea activităților didactice pe durata cercetării faptei, în cazul în care s-a înaintat asupra sa o sesizare cu privire la săvârșirea unei fapte de hărțuire, violență sau agresiune – iar în acest punct aflat pe lista solicitărilor ANOSR, situația începe să semene cu cea a fenomenului „metoo” din celelalte țări.
Sesizările să fie făcute și de colegi
Studenții cer și introducerea posibilității membrilor comunității universitare de a formula sesizări cu privire la abaterile de etică și integritate academică săvârșite asupra altor persoane; protejarea membrilor comunității universitare care sesizează abateri de etică, pentru a evita apariția consecințelor nefavorabile asupra acestora și reglementarea admisibilității sesizărilor anonime cu privire la abaterile de etică și deontologie universitară.
De asemenea, ANOSR solicită prioritizarea soluționării sesizărilor care vizează siguranța și demnitatea membrilor comunității universitare, precum și a celor care vizează reprezentanți din conducerea instituției de învățământ superior și reglementarea posibilității Comisiei de etică de la nivelul instituției de învățământ superior de a se autosesiza și de a demara procedurile de cercetare în consecință.
Se cere și reglementarea obligației personalului didactic, auxiliar și de cercetare de a sesiza Comisiei de etică toate abaterile de care au cunoștință și care vizează discriminarea sau hărțuirea unui student, cu acordul persoanei vătămate; Includerea unor prevederi specifice care să definească acțiunile de hărțuire și abuzul de autoritate drept abateri de etică; Reglementarea unor sancțiuni specifice abaterilor care constau în acte de hărțuire sexuală; Reglementarea sancționării membrilor comunității universitare care ajută făptuitorul în scopul ascunderii actelor de hărțuire sau a persoanelor care ocupă funcții de conducere cu responsabilități în combaterea faptelor de hărțuire și nu își îndeplinesc obligațiile în acest sens. De asemenea, studenții solicită reglementarea obligației instituțiilor de învățământ superior de a asigura consiliere psihologică și alte forme de sprijin pentru victimele abuzului sau hărțuirii și a obligației de a realiza semestrial cel puțin o prezentare publică pentru studenți cu privire la rolul Comisiei de etică.
Prevederile Codului de etică și mecanismele de sesizare a abaterilor de la normele de etică trebuie să fie puse la dispoziție comunității universitare și se mai dorește introducerea responsabilității instituțiilor de învățământ superior de a implementa mecanisme distincte în ceea ce privește protecția și sprijinirea victimelor abuzului sau hărțuirii, inclusiv de natură sexuală.
ANOSR solicită Ministerului Educației, Guvernului României și Parlamentului României integrarea propunerilor federației în Legea învățământului superior și în Codul-cadru de etică, în vederea asigurării unui cadru legislativ național care prevede mecanisme concrete pentru prevenirea și combaterea fenomenului de hărțuire sexuală din mediul universitar, susținând o politică de zero toleranță pentru orice faptă care poate pune în pericol sănătatea și integritatea fizică sau psihică a membrilor comunității academice.
