Suntem puţini, dar ne înmulţim la alegeri

În ultimii 10 ani, populaţia României a scăzut, dar numărul celor cu drept de vot a rămas acelaşi
Deşi populaţia României scade constant după 1990 încoace, numărul cetăţenilor cu drept de vot înscrişi în listele electorale rămâne aceleaşi, cu diferenţe nesemnificative de la un scrutin la altul. Iar “plusurile” din statistici privind populaţia cu drept de vot au ieşit la iveală acum doi ani, cu prilejul referendumului de demitere din funcţie a preşedintelui Băsescu. De atunci, au trecut doi ani, s-a finalizat un recensământ, însă modificările aşteptate în datele statistice sunt infime, la nivelul unei marje de eroare. Dacă la referendumul din iulie 2012, pe listele electorale permanente erau înscrişi 18.308.612 de cetăţeni, pentru alegerile europarlamentare din 25 mai 2014, Autoritatea Electorală Permanentă a anunţat 18.303.915 cetăţeni cu drept de vot. După cum se poate observa, diferenţa este foarte mică pentru un interval de doi ani. Un argument folosit în vara lui 2012 în scandalul umflării listelor electorale permanente în favoarea lui Băsescu a fost că la referendumul de demitere au fost luate în calcul datele recensământului din 2002, rezultatele finale ale recensământului din 2011 fiind făcute publice abia în iulie anul trecut, din cauza lipsei banilor pentru achiziţionarea unui soft necesar prelucrării datelor. Conform recensamântului din martie 2002, populaţia stabilă a României era de 21.680.974 de persoane, iar numărul persoanelor în vârstă de şi peste 18 ani era de 15.259.215. La alegerile europarlamentare din 25 mai sunt luate în calcul rezultatele recensământului din octombrie 2011, conform cărora populaţia stabilă a României este de 20.121.641 de persoane, iar 16.269.839 de persoane au vârste de cel puţin 18 ani. Aşadar, în 2011, populaţia stabilă a României a scăzut cu 1.559.300 de persoane, faţă de 2002, numărul persoanelor de cel puţin 18 ani, majori şi votanţi, a crescut cu aproape un milion între cele două recensăminte, dar cetăţenii cu drept de vot înscrişi în listele electorale sunt cam aceiaşi în ultimii 10 ani. După recensământul din 2002, la alegerile parlamentare din 2004, numărul persoanelor înscrise pe listele de vot a fost de 18.449.676, cu aproape 150.000 mai mulţi decât în prezent.
În plus, datele arată că în două săptămâni (24 aprilie 2014 – 10 mai 2014) numărul alegătorilor cu drept de vot a scăzut cu 14.867, faţă de cifra anunţată de AEP, ajungând la 18.285.509 de persoane, în urma operaţiunilor curente efectuate de primari şi a unui import de date programat de la Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor din cadrul Mininisterului de Interne, conform ştiripe surse.ro.

INS: nu măsurăm populaţia cu drept de vot
Şi pentru ca situaţia să fie şi mai încâlcită, statisticienii de la INS pun cireaşa pe tort: persoanele cu vârste de cel puţin 18 ani nu reprezintă populaţia cu drept de vot din România. “Populaţia stabilă măsurată de recensământ la 20 octombrie 2011 nu cuprinde cetăţenii români cu drept de vot care nu se aflau pe teritoriul României (fiind plecaţi din România pentru o perioadă de cel puţin 12 luni), dar cuprinde cetăţeni străini care se aflau pe teritoriul României pentru o perioadă de cel puţin 12 luni”, au precizat în iulie, anul trecut, reprezentanţii Institutului Naţional de Statistică (INS), pentru ziare.com. Mai mult, aceştia au explicat că, “în conformitate cu legislaţia naţională în vigoare, Institutul Naţional de Statistică nu are ca atribuţii să măsoare numărul cetăţenilor cu drept de vot şi nici să întocmească liste electorale”. La recensământ, conform definiţiei internaţionale, nu au fost cuprinşi în populaţia stabilă a ţării: cetăţenii români, străini sau fără cetăţenie cu domiciliul în România, plecaţi în străinătate pentru o perioadă de cel puţin 12 luni sau cu intenţia de a rămâne în străinătate o perioadă de cel puţin 12 luni: la lucru, în căutarea unui loc de muncă, la studii, în interes de afaceri etc. (persoane plecate pe perioada îndelungată); cetăţenii străini sau fără cetăţenie veniţi în România pentru o perioadă mai mică de 12 luni (persoane temporar prezente).

Primarii, acarul Păun
Cum trebuia, totuşi, cineva să fie responsabilul legal cu listele electorale permanente, au fost puşi primarii. “Esenţial este faptul că listele permanente se întocmesc şi se tipăresc de către primari, care sunt responsabili de actualizarea datelor de identificare a cetăţenilor români cu drept de vot, înscrişi în Registrul electoral, sau de radierea acestora din Registru. (…) În schimb, AEP furnizează numărul total al cetăţenilor români cu drept de vot care deţin acte de identitate eliberate de statul român, indiferent unde aceştia îşi au locuinţa stabilă, în ţară sau în străinătate. Acest număr este verificabil în orice moment prin numărarea actelor de identitate emise de statul român”, declara recent, într-un interviu pentru ziare.com, Ana Maria Pătru, preşedintele Autorităţii Electorale Permanente (AEP). De asemenea, şefa AEP a mai spus că INS furnizează datele persoanelor care fac parte din populaţia stabilă a ţării în urma unui recensământ, inclusiv persoanele cu vârsta sub 18 ani.

PSD schimbă macazul
Invitat la sfârşitul lunii trecute la Digi 24, deputatul PSD Viorel Hrebenciuc a declarat că, până la alegerile prezidenţiale, partidul ar putea să opereze schimbări majore în legislaţia privind listele electorale. Este vorba de numărul de alegatori din listele electorale permanente. Hrebenciuc a spus că datele comunicate oficial de AEP, de 18,3 milioane de alegători cu drept de vot, nu este corectă şi PSD trebuie să rezolve situaţia. “Şi în 1992 eram tot atâţia. Cum se explică? Se explică prin faptul că încă nu s-a schimbat legislaţia prin care se fac listele electorale. Această cifră este corectă pe legislaţia actuală. Sunt 16 milioane care ar fi trebuit să fie în realitate. Dar vom schimba legislaţia în perioada următoare astfel încât în 2016, că nu cred că este timp până la preşedinţie, să se facă numărul corect. Eu voi propune, poate reuşim, până la prezidenţiale, să facem legislaţia”, a declarat Hrebenciuc. Tot el explica în 2012 că românii care se află în străinătate ar putea fi scoşi de pe listele electorale permanente prin modificarea legii, dând exemplu modelul francez. Astfel, pentru ca românii din diaspora să fie luaţi în calcul la cvorum ar fi ca aceştia să se înscrie voluntar pe listele electorale permanente cu trei sau şase luni înainte de alegeri.

Referendum 2012: Cifrele se bat cap în cap
În vara lui 2012, după referendumul de demitere a lui Traian Băsescu, USL a contestat că sunt peste 18 milioane de români cu drept de vot, susţinând că, în realitate, sunt doar circa 15 milioane. În acest context, la solicitarea Antenei 3, Casa Naţională a Asigurărilor de Sănătate (CNAS) a precizat într-o adresă numărul de persoane înscrise pe listele medicilor de familie aflaţi în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate judeţene, în trimestrul I 2012. Astfel, dintr-un total de 20.459.558 persoane, 18.144.543 erau asiguraţi înscrişi pe listele medicilor de familie, 2.315.024 – persoane beneficiare ale pachetului de servicii medicale. (…) Structura pe categorii a asiguraţilor înscrişi în listele medicilor de familie era următoarea: 3.891.082 – copii şi tineri cu vârsta sub 18 ani, 6.495.117 – salariaţi, 4.727.284 – pensionari şi 3.031.051 – alte categorii. Un alt document, prezentat la acel moment, era Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 3 din 22.10.2003, prin care s-a validat referendumul din 18-19 octombrie 2003 privind reviziuirea Constituţiei. În acest document, se arată că numărul persoanelor înscrise în listele electorale pentru referendumul din 2003 este de 17.842.103. Din anul 2003, până în 2012, numărul persoanelor cu drept de vot a scăzut constant, astfel încât cifra de alegători, de 18.292.514, comunicată de Ministerul de Interne Biroului Electoral Central pentru referendumul de demitere a lui Traian Băsescu era mult prea mare, în condiţiile în care, anual, au murit în jur de 250.000 de persoane, după cum urmează: 2003 – 260.000 decedaţi, 2004 – 252.000 decedaţi, 2005 – 256.000 decedaţi, 2006 – 252.000 decedaţi şi 2007 – 247.000 decedaţi.