Tănase cel din spatele nasului (7). O pictură finanţată de Constantin Tănase se păstrează într-o biserică vasluiană

Casa copilăriei lui Tănase din Vaslui a fost demolată de comunişti. Din fericire, într-una din bisericile Vasluiului situată în zona centrală există o pictură realizată la comanda marelui artist Constantin Tănase şi plătită de acesta. Tabloul mural datează din vremea când actorul încă mai trecea prin Vaslui. Însă cinematograful şi sălile unde juca Tănase nu s-au păstrat. Nici mormintele sau măcar osemintele familiei sale nu se mai găsesc. Locul a fost vândut şi nimeni nu s-a îngrijit să conserve memoria celor care au dat viaţă părintelui teatrului de revistă românesc. Există doar Liceul “M. Kogălniceanu” unde Tănase a învăţat. Astăzi, la aproape 70 de ani de la dispariţia fizică a genialului actor de revistă Constantin Tănase, la Vaslui au mai rămas doar locurile pe unde acesta a trecut, pentru că puţine lucruri pe care să fi pus mâna, să le fi atins marele artist mai sunt. De existenţa unor urmaşi în viaţă nimeni n-are habar. Specialiştii de la muzeul local ce păstrează un colţ special intitulat Constantin Tănase spun că mormintele părinţilor nu au fost găsite în cimitirul oraşului. Prof. Viorica Zgutta, director adjunct al muzeului judeţean acum câţiva ani îşi amintea că l-a cunoscut pe Aurel, unul dintre cei doi fii ai lui Tănase. “Au fost în Vaslui nişte rude din partea lui Tănase, familiile Tizu şi Baciu, nu-mi mai amintesc bine, dar ultimii descendenţi au plecat la Galaţi, fiind foarte în vârstă. În schimb, în apropierea Muzeului Judeţean se află Biserica Adormirea Maicii Domnului, iar înăuntru e un tablou mural finanţat de Constantin şi Virginia Tănase. Pictura, care are şi o dedicaţie scrisă, a fost plătită de actor pentru biserica aflată în centrul Vasluiului”. Cinematograful din Vaslui, care a fost şi teatru, şi unde dădea reprezentaţii marele artist însoţit de trupa sa nu mai există. “De câte ori venea aici în turneu, Tănase dădea spectacole mai mult gratuite pentru vasluieni, care îl divinizau. De la înfiinţarea companiei Cărăbuş, în 1919, de fiecare dată când trecea prin zonă, oprea şi juca pentru populaţia Vasluiului. Oamenii îl recunoşteau imediat, era un personaj fascinant pentru public”, spune un muzeograf de la Muzeului Judeţean Vaslui. Se spune că atunci când ajungea în turneu la Vaslui, mai mergea şi la Dobârceni, o localitate situată la circa 10 kilometri, pentru a cărei şcoală actorul făcuse donaţii. Există şi localităţile Curseşti şi Hârşoveni, unde, de asemenea, a predat ca învăţător. Însă nimic nu arată că viaţa l-a purtat şi pe acolo, nu există nici măcar o placă memorială. În Vaslui a mai rezistat doar şcoala în care a învăţat actorul, vechiul gimnaziu Kogălniceanu, situată, acum, peste drum de actualul liceu Mihail Kogălniceanu. Din păcate, foaia matricolă a lui Tănase nu este nicăieri, iar cei de la muzeu spun că n-au văzut-o vreodată. În schimb, s-a păstrat o treaptă a vechiului cinematograf, cândva teatru. Acum e integrată într-una din scările unui bloc situat în centru. Şi au mai rămas, evident, Vasluieţul, apa ce curge în apropierea străzii pe care s-a născut actorul şi Parcul Copou. De Pârjoala, un loc pomenit în documentele despre Tănase, n-a auzit nimeni, dar se pare că era o grădină de vară. Nici cetăţeni care să fi fost la spectacolele lui sau care să-l fi cunoscut, copii fiind, nu au povestit mai nimic în deceniile comuniste. Modernizările socialiste au schimbat oraşul său natal. Prof. Zgutta a spus că, în anii ’70, deja oraşul nu mai era al vasluienilor. “Era industrializat, iar vasluienii fie plecaseră, fie muriseră, fie erau închişi, evreii plecaseră.... Aşa că în oraş locuiau şi munceau oameni din alte localităţi”.

Casa lui Tănase, lângă cea a lui Peneş Curcanul

Nimeni nu poate spune, acum, cu exactitate, unde a fost casa în care s-a născut actorul. Povestea locuinţei sale este una tristă. “În casă au locuit după aceea, probabil, diferite persoane, nu urmaşii actorului. Tănase, după ce a terminat şcoala, a fost un an-doi învăţător suplinitor la Curseşti, apoi a plecat la Bucureşti, în armată. După aceea a intrat într-o trupă de teatru şi s-a dus la facultate. Acasă nu s-a întors, iar în locuinţă nu au rămas obiecte ale familiei, singurele piese ce au aparţinut lui Tănase care există la muzeul vasluian sunt de la casa artistului din Bucureşti. În Vaslui, doar parcul Copou, în care Tănase se juca cu copiii, a mai rămas. Despre casă se fac presupuneri - avea o curte nu prea mare, pe atunci toate locuinţele erau construite în sistem vagon, cu trei-patru camere. Apoi, în anii ’60, casele au fost naţionalizate şi locuite de diverse persoane. După cutremur totul a căzut”. La blocurile construite pe locul unde a fost casa nu există nici măcar o plachetă. Pe strada Huşilor, care acum e o arteră ce face centura oraşului, s-au construit blocuri, un liceu. Oricum, casa familiei Tănase era situată foarte aproape de cea a altui personaj legendar: Constantin Ţurcanu, cunoscut ca Peneş Curcanul, eroul războiului de independenţă din 1977. Şi această casă s-a dărâmat în 1977, exact când se împlineau 100 de ani de la independenţa României. La muzeu se mai păstrează nişte ancadramente de la uşi şi ferestre de la casa lui Ţurcanu, dar de la cea a lui Tănase nu există nimic. De altfel Tănase şi Peneş Curcanul (Ţurcanu) au fost contemporani. Muzeografii au reconstituit-o grafic şi au spus despre casa în care a copilărit Tănase că era o casă ţărănească, cu pridvor, cu coloane din lemn, cămăruţe laterale şi prispă pe care stăteau copiii şi se jucau.