Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
De la 1 august, cota standard de TVA a urcat la 21%, iar cotele reduse au fost comasate la 11%, potrivit Legii 141/2025, publicată în Monitorul Oficial. Analizele fiscale (au confirmat noul calendar și plafoanele, semnalând începutul unei perioade de ajustări.
Efectul e vizibil în fiecare bon de cumpărături. Banca Națională a revizuit prognoza de final de an: inflația ar urma să închidă 2025 la 8,8%, cu un vârf de 9,2% în toamnă, alimentat de taxe mai mari și de scumpiri la energie. Eurostat arată și el contrastul: în iulie, zona euro a rămas la 2%, în timp ce România a avut 6,6%, cea mai mare rată din Uniune. Diferența nu este doar statistică; pentru familii și firme înseamnă costuri crescute și planuri mai prudente, investiții amânate și salarii care nu mai țin pasul cu prețurile.
Educația nu a scăpat nici ea de corecțiile bugetare. La final de iulie, au fost anunțate reduceri la fondurile pentru bursele studențești, cu efecte asupra categoriilor de excelență și de stimulare a performanței. Explicația oficială a fost una simplă: constrângeri bugetare. Dar dincolo de cifre, mesajul e mai puternic – traseul tinerilor devine mai nesigur, iar încrederea în stabilitatea regulilor scade.
La toate acestea se adaugă și un fundal demografic tot mai apăsător. România pierde populație de ani buni. Proiecțiile recente vorbesc despre o scădere de la aproape 19 milioane la circa 16 milioane de locuitori în câteva decenii, dacă nu intervin corecții consistente. Consecințele sunt clare: mai puțini tineri, mai puțini contribuabili, presiune uriașă pe sistemele publice și pe piața muncii. Este o ecuație care cere planificare pe termen lung, nu doar reacții de moment.
Într-un astfel de tablou, inițiativele care cer gândire strategică capătă greutate. „Proiect de țară – România 2050”, competiția națională lansată de Fundația Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României, încearcă să ofere un cadru pentru idei pe termen lung. Concursul invită tineri și specialiști să propună planuri strategice pentru România anului 2050 – nu simple dezbateri teoretice, ci documente structurate, cu viziune, politici, indicatori și pași de implementare. Cele mai bune două proiecte vor fi premiate cu câte 100.000 de lei și promovate public, tocmai pentru a crea repere în dezbaterea națională.
De ce ar conta o astfel de competiție acum? Pentru că deciziile luate în grabă – fie fiscale, fie educaționale – ar fi mai predictibile dacă ar fi încadrate într-un orizont clar. Ținte pentru 2035 sau 2050 ar putea aduce stabilitate și sens unor politici care altfel par doar reacții la urgențe. Fie că vorbim de programe educaționale, de investiții în infrastructură sau de politici demografice, un plan pe termen lung arată cum se leagă între ele piesele mari ale puzzle-ului.
La nivel practic, înseamnă și altceva: o decizie de majorare a TVA ar putea fi explicată ca parte dintr-o strategie fiscală pentru un deceniu, nu doar ca o corecție de moment. O reformă a burselor școlare ar putea fi integrată într-o viziune educațională pe cicluri complete, nu într-un set de măsuri pe un an. Iar politicile demografice ar putea urmări obiective clare: readucerea tinerilor în piața muncii, sprijin pentru comunitățile care pierd populație, crearea unor mecanisme de retenție pentru absolvenți.
Într-o perioadă de prețuri ridicate, taxe noi și presiune demografică, stabilitatea devine cea mai valoroasă monedă. Iar un plan gândit pe termen lung, cu pași clari și măsurabili, poate ține locul improvizațiilor care obosesc și cetățenii, și mediul de business. „România 2050” nu garantează soluțiile, dar oferă un exercițiu de orientare: o încercare de a trece de la reacții la viziune.
Citește pe Antena3.ro
