Teapa - O zi pierduta la curtea lui Cioaba

"Numai putin! Ma duc sa vorbesc cu femeile!", spune regele, pasind pragul casei. Liniste. Un sfert de ora de asteptare, rastimp in care ne pregatim pentru reportaj. Regele iese. Urmarit indeaproape de privirile noastre, se indreapta spre masina, se urca nonsalant in ea. Si pleaca. Liniste din nou.

Nu stiu cate minute de asteptare a ceva, rastimp in care incercam sa descifram atitudinea sfidatoare a regelui. A regelui Cioaba. Regina Cioaba, aparand in pragul usii, cu un picior pe el si cu o mana in sold: "Pe cine cautati?". Pe rege. Am venit ca sa scriem despre atelierul dumneavoastra in care se fac fuste tiganesti. Radem, ea nu. Regina Cioaba, incruntata: "Pai, ati anuntat?". Am anuntat. Am vorbit cu regele la telefon. Regina Cioaba, sec si inchizand usa: "Asteptati!" Asteptam.

ACTUL DOI. Asteptam.

ACTUL TREI. Timpul trece, regina Cioaba reapare in prag si, pe tonul cu care o functionara de la ghiseu isi sictireste clientii inaintea inchiderii programului, spune: "Plecati! Veniti mai tarziu!". Plecam.

ACTUL PATRU. Si revenim mai tarziu. La intrare ne intampina regina Cioaba. "Asteptati!". Asteptam. Intr-un final, se produce minunea. Suntem primiti in casa si invitati sa ne asezam pe canapeaua de langa fotoliul regelui, unul mare cat sa-l cuprinda. Somnu’-i pare mult prea dulce, asa ca ii e imposibil sa vorbeasca cum se cuvine. Cascaturi lungi, de cateva secunde, din care rasar niscaiva vorbe. "Frumoasa idee ati avut!". Frumoasa idee. Insa am vrea sa vedem si atelierul. Atelierul despre care mi-ati spus la telefon si in care se lucreaza fustele. "Da, da! Hai c-o rezolvam!". Cascaturi. "O rezolvam noi!". Cascaturi. "O rezolvam noi!". Printre cascaturi.

ACTUL CINCI. Aici, la Sibiu, in casa regelui, o stare de spirit variabila, mai mult senina. Si un rege amabil, tocmai scotand de sub maneca solutia: "Pai, Luminita, sor’mea, ea e singura care mai coase la mana fuste. Stai s-o chem!". Regele o cheama pe Luminita, Luminita vine. Si zice: "Eu sunt istoric acum. Nu am timp pentru asta. De la ce ziar sunteti? De la Jurnalul National? Hmmm! Eu numai cu cei de la Herold Tribune vorbesc!". C-o fi Herold, c-o fi Herald, c-o fi Jurnalul National sau (Inter)national nu mai conteaza. Ne ridicam sa plecam. La iesire ne intampina regina Cioaba.

ACTUL SASE. Din surse de pe langa curtea regala aflam ca atelierul despre care ne povestise regele nu exista. De fapt si de drept, nici nu si-ar mai gasi rostul un astfel de atelier. "Tigancile s-au emancipat, se duc la croitor si isi fac costume moderne, care sa semene cu ale romancelor". Iar traditionalul port, mostenit de la bunici - cel cu fusta creata, camasa si sort, toate cusute la mana - este transmis fara a fi atins generatiei viitoare. Ca zestre. Caci un obicei este inca pastrat cu sfintenie: la nunta, in lada de zestre a fetei sa se gaseasca o suta de fuste. Asa. Sa stie ca are.

ACTUL SAPTE. A doua zi, o incercare de a compara portul cel vechi cu portul nou, cel purtabil. Sighisoara si Liliana, rubedenii de ale regelui care isi au casa spre sfarsitul curtii regale, ne explica motivatia pentru care nu se mai cos fuste: "Suntem foarte ocupate! Plus ca nici nu ne mai plac", cuvinte dindaratul carora intrezarim refuzul categoric de a mai imbraca fustele in cauza. Apoi ne aduc un exemplar din fiecare. Cel vechi miroase a naftalina, e multicolor si cu zeci de creturi, cel nou are mult sclipici, e din voal. Pret de o jumatate de ora discutam despre faptul ca am vrea sa facem niste poze in care ele sa coasa ceva, asa, ca pe vremuri. Sighisoara: "Da, cum sa nu?! Dar nu mai bine pozam noi?". Ba da, pai tocmai asta am vorbit. "Da, dar nu mai bine coasem ceva?". Ba da. Dupa un sfert de ora, Sighisoara intervine din nou: "Dar nu mai bine pozam noi?". Ba da. Dupa al doilea sfert de ora, Sighisoara intervine din nou: "Dar coasem ceva, nu?". DA. Da. Liliana nu se lasa mai prejos: "Dar coasem noi, nu?".

EPILOG. Liliana si cu Sighisoara stau intinse pe iarba. Si cos. Blitz-urile merg repede, mai repede decat degetele lor, blitz, blitz, blitz, Liliana si cu Sighisoara se ridica. Pentru pozele facute ne cer bani. "Ca doar nu ne-am fotografiat degeaba!". Lucide, ferme, usor grabite sa scape de noi, striga: "Un milion!". Scurt si cuprinzator.

MODERNIZARE
"Tigancile s-au emancipat, se duc la croitor si isi fac costume moderne, care sa semene cu ale romancelor"

IN LOC DE ATELIER
"Pai, Luminita, sor’mea, ea e singura care mai coase la mana fuste. Stai s-o chem!" - regele Cioaba

CONDITII
"«Eu sunt istoric acum. Nu am timp pentru asta. De la ce ziar sunteti?» «De la Jurnalul National?» «Hmmm! Eu numai cu cei de la Herold Tribune vorbesc!»" - Luminita