Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Sărbătoare începe însă cu o zi înainte. Ajunul Bobotezei este zi de post, iar preoții merg la casele credincioșilor pentru a le sfinți. Tot în Ajun se sfințesc apele. Preoții țin o slujbă, însă agheasmă mare este primită de credincioși abia a doua zi după slujbă.
De bobotează preoții împart Agheasma mare, care se bea timp de opt zile. În restul anului, credincioșii trebuie să aibă acordul preotului pentru a o folosi.Tot astăzi preotul se duce la o apă unde va arunca o cruce. Mai mulţi bărbaţi se aruncă în apă ca să o aducă înapoi, iar cel care reuşeşte să ajungă primul la ea primeşte binecuvântarea preotului şi se consideră că va avea noroc tot anul. În România, cele mai spectaculoase evenimente de Bobotează sunt legate de recuperarea Crucii, din Dunăre sau din mare.
Boboteaza este una dintre cele mai importante sărbători, atât pentru creştinii ortodocşi, cât şi pentru cei catolici.
Fetele își pot visa ursitul dacă își pun busuioc sub pernă
Tradiţia spune că Boboteaza este momentul când cerurile se deschid, iar îngerul păzitor dezvăluie tinerilor care le este norocul şi ursida în dragoste.
Fetele care doresc să îşi viseze ursitul trebuie sa “fure” sau să accepte de la preot un firicel de busuioc sfinţit. Se spune că dacă îl vor ţine în sân sau îl vor pune sub perna înainte de a adormi, dar şi daca postesc şi se roagă Sfântului Ioan în ajun de Bobotează, îl vor vedea in vis pe cel cu care le este hărăzit să se căsătoreasca. Se spune că, busuiocul are puteri speciale, fiind una din plantele prezente cel mai des în descântecele de dragoste şi măritiş. De asemenea, fetele care cad pe gheaţă în ziua de Bobotează pot fi sigure că se vor mărita în acel an, spune tradiţia populară. Cine va strănuta în ziua de ajun de Bobotează va fi norocos tot anul
De asemenea, potrivit tradiţiei, în ajunul Bobotezei, în casele românilor se pregăteşte o masă asemănătoare cu cea din Ajunul Crăciunului. Astfel, sub faţa de masă se pune fân, iar pe fiecare colţ al acesteia se pune câte un bulgăre de sare. Apoi, pe masă se aşază 12 feluri de mâncare: colivă, bob fiert, fiertură de prune sau perje afumate, sarmale umplute cu crupe, borş de „burechiuşe” sau „urechiuşele babei” (fasole albă cu colţunaşi umpluţi cu ciuperci), borş de peşte, peşte prăjit, plăcinte de post umplute cu tocătură de varză acră, plăcinte cu mac.
Ce să nu faci în ziua de Bobotează
În această zi nu se spală rufe, fiindcă toate apele sunt sfinţite şi nu se dă nimic cu împrumut. În anumite zone se spune că nu e bine să speli nici în următoarele opt zile. În cele trei zile, cât ţine Bobotează în Bucovina, există sate în care vecinii, prietenii şi rudele obişnuiesc a se colinda reciproc, după cum există comunităţi în care, în aceste zile, reapar mascaţii.
