Ucraina ne pârăşte pentru întreţinerea Canalului Sulina

Comitetul de Implementare a Convenţiei de la Espoo a început analiza sesizării Ucrainei împotriva României, delegaţia ucraineană invocând faptul că România ar construi în mijlocul Deltei Dunării un canal navigabil ce ar permite accesul unor nave de mare tonaj, informează MAE.

MAE precizează că la 16 septembrie, la Geneva, Comitetul de Implementare al Convenţiei de la Espoo privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier din cadrul ONU a început analizarea unei sesizări din luna martie a Ucrainei cu privire la aşa-zisa nerespectare de România a obligaţiilor sale de mediu în ceea ce priveşte protecţia Deltei Dunării.

Potrivit MAE, în cadrul dezbaterilor orale derulate în faţa membrilor Comitetului, Ucraina a invocat faptul că România ar construi în mijlocul Deltei Dunării un canal navigabil ce ar permite accesul unor nave de mare tonaj. În susţinerea afirmaţiilor sale, Ucraina a supus analizei membrilor Comitetului amenajarea Canalului Sulina, care a avut loc în a doua jumătate a secolului al XIX-lea.

Deşi România a devenit parte la Convenţia de la Espoo din anul 2001, Ucraina a susţinut că aceste lucrări pe Canalul Sulina afectează teritoriul său prin reducerea volumului de apă în partea ucraineană a Deltei.

MAE reaminteşte că Ucraina construieşte în prezent Canalul Bîstroe, care ar urma să se extindă şi pe Braţul Chilia. "Cu ocazia reuniunii, Ucraina a acuzat România că, urmare a efectuării unor lucrări de întreţinere pe Dunăre, se depun aluviuni pe Braţul Chilia, afectând astfel proiectul ucrainean", explică MAE, adăugând că, în replică, delegaţia română participantă a arătat că "acuzaţia este evident nefondată, întrucât un principiu general de drept afirmă că nimeni nu se poate prevala de propria vină pentru a formula o acuzaţie împotriva altui stat".

În plus, partea română a demonstrat că aceste lucrări sunt realizate în virtutea obligaţiilor internaţionale care îi revin în baza Convenţiei de la Belgrad din 1948 privind regimul navigaţiei pe Dunăre, explică MAE.

Totodată, MAE explică faptul că Ucraina a adus acuzaţii cu privire la o serie de pretinse acţiuni ale părţii române, cum ar fi efectuarea de lucrări pentru navigaţie pe Braţul Sfântu Gheorghe sau realizarea de canale artificiale cu pretinsul scop al devierii apei din Braţul Chilia în Braţul Sulina. Aceste lucrări ar afecta Canalul Bîstroe prin scăderea volumului de apă pe Craţul Chilia. Ucraina nu a adus însă nici o probă în susţinerea acestor acuzaţii.

"Partea română a arătat că ecosistemul Deltei Dunării este conservat conform normelor comunitare şi internaţionale de mediu şi că starea mediului în ariile protejate este permanent monitorizată de experţi internaţionali. De asemenea, partea română a respins în mod categoric afirmaţiile nefondate ale Ucrainei, prezentând argumente în sensul că plângerea Ucrainei este lipsită de orice bază juridică şi faptică", se arată în comunicatul MAE.

Ministerul precizează, de asemenea, că România a arătat că procedurile Convenţiei de la Espoo nu se pot aplica pentru lucrări care au avut loc cu mult înainte de adoptarea acesteia. "Totodată, delegaţia română a demonstrat că nu au fost întreprinse nici un fel de lucrări pe Braţul Sfântu Gheorghe, contrar alegaţiilor Ucrainei. În plus, s-a arătat şi că celelalte activităţi ale României prezentate de Ucraina ca având pretins impact negativ sunt de fapt lucrări realizate cu scopul reabilitării ecologice a Dunării şi nu pot fi în nici un caz încadrate în lista activităţilor supuse Convenţiei de la Espoo", precizează sursa citată.

Ministerul de Externe consideră că acţiunea Ucrainei urmăreşte, în realitate, să distragă atenţia forurilor internaţionale de la adevărata problemă pe care o constituie construirea Canalului Bîstroe.  

Urmare acestor dezbateri, până la următoarea sesiune a Comitetului de Implementare (martie 2010), acesta va adopta un raport şi va formula eventuale recomandări cu privire la chestiunile ridicate. Ucraina a sesizat Comitetul de Implementare ­ organism fără caracter jurisdicţional special creat pentru supravegherea modului în care statele părţi respectă prevederile Convenţiei ­ la data de 6 martie. Conform procedurii, România a transmis, în scris, în termen de trei luni (5 iunie 2009), răspunsul său la pretenţiile Ucrainei.

Urmare a dezbaterilor orale, Comitetul de Implementare va prezenta un proiect de raport pe care îl va supune pentru observaţii şi comentarii celor două părţi, urmând ca forma finală să fie adoptată la următoarea reuniune a Comitetului (martie 2010). Raportul va fi supus ulterior spre adoptare reuniunii statelor părţi care va avea loc în 2011.

Mecanismul sesizării Comitetului de Implementare al Convenţiei Espoo a fost declanşat pentru prima dată de România în ianuarie 2007, în legătură cu proiectul ucrainean Bîstroe. În urma demersurilor României, în mai 2008, statele părţi la Convenţie au decis că Ucraina a încălcat prevederile Convenţiei şi au cerut stoparea lucrărilor.