Vinovați pentru morții de pe șosele

În ultimele trei săptămâni s-au produs mai multe accidente rutiere grave, începând cu accidentul în lanț de pe A2, în care patru oameni au murit și peste 40 au fost răniți. Factorii favorizanți ai accidentelor de pe drumurile României se întind de la drumurile foarte proaste, până la neglijența șoferilor și lipsa de educație rutieră. Școli specializate în instruirea șoferilor există, însă foarte puțini sunt cei dispuși să facă niște cursuri suplimentare, înainte de a se urca la volan. Mentalitatea românului este sub semnul lui „lasă că merge și-așa” sau „mie nu mi se poate întâmpla”.

Gropi, drumuri construite prost, delăsare și lipsă de interes din partea autorităților, lipsa unor prevederi legale clare dar și lipsa de educație rutieră și de experiență a șoferilor, ar fi, pe scurt, lista factorilor care duc la moartea oamenilor pe șoselele României. Toți cei care fac posibili acești factori sunt vinovați. Sâmbătă dimineață au murit trei oameni, într-un accident cumplit, în dreptul localității Șindrilița, pe DN2. Duminică au mai murit trei, în alt accident cumplit, în Mehedinți. Săptămâna trecută, două accidente în lanț s-au produs, în același loc, pe Autostrada Soarelui, pe ambele sensuri de mers, iar cu două săptămâni înainte, tot pe A2 au murit patru oameni, într-un groaznic accident în lanț. În aceeași perioadă s-au produs și alte accidente, pe drumurile României, aproape zilnic.

Analiza criminologică

Din perspectivă criminologică se pot stabili clar pericolele și s-ar putea lua măsuri pentru reducerea numărului de morți de pe șosele. „Cele mai frecvente accidente sunt pe DN 2, acea șosea așa-zis rapidă – o eroare de gândire, acceptată și lăsată așa cum a fost proiectată, chiar dacă știe toată lumea că este un pericol permanent pentru toți cei care o folosesc și chiar dacă problema este foarte simplu de rezolvat, prin corectarea greșelii inițiale de proiectare, adică prin lățirea așa-zisei prime benzi”, spune criminologul Dan Antonescu. Acest „Drum Negru al României” - cum îl descrie criminologul pe blogul său, pleacă din București, trece pe lângă Urziceni, apoi pe lângă Buzău, și străbate Moldova, spre nord.

Vizibilitate slabă și legi neclare

O altă cauză a accidentelor – în special a celor în lanț – este legată de condițiile meteo nefavorabile, dar și de lipsa unor prevederi legale clare. „Pe autostradă există panouri care comunică faptul că viteza maxim admisă este de 130 km la oră, dar pe timp de ploaie viteza maxim admisă este de 80 km la oră. Pe celelalte drumuri nu există astfel de panouri. Dacă pe autostradă ai parapet despărțitor, ai două benzi și riscul de coliziune este mult mai redus, acea restricție de 80 de km la oră s-ar justifica doar în cazul unei ploi torențiale, cu vizibilitate foarte redusă. În schimb, pe celelalte drumuri se recomandă doar adaptarea vitezei la condițiile de drum, fără a se specifica exact care ar trebui să fie viteza maximă. Asta înseamnă că pe autostradă am obligația să merg cu până la 80 km la oră, dar pe orice alt drum pot merge cu 90 sau 100 de kilometri la oră, indiferent dacă toarnă cu găleata. Legea spune că șoferul poate aprecia cum se adaptează la condițiile de drum, dar nu spune cum”, mai spune criminologul.
 

Șoferii nu vor cursuri suplimentare

Lipsa acestor prevederi clare a stat la baza producerii accidentului cumplit de pe A2, sâmbătă, 5 noiembrie. Legislaţia în vigoare specifică doar faptul că ar trebui redusă viteza, pentru adaptarea la condiţiile meteo nefavorabile - de ceaţă densă, polei, ploaie sau ninsoare – dar nu toți șoferii gândesc la fel. Pe 5 noiembrie, un șofer s-a gândit să reducă brusc viteza, intrând în zona de ceață densă, iar cei din spate s-au lovit de el, pentru că nu au considerat necesar să facă același lucru, mai ales pe banda a doua. “Reducerea vitezei, pentru adaptarea la condiţiile de ceaţă densă nu este limitată, chiar şi pe banda de viteză. Poţi să mergi şi cu cinci kilometri la oră, până când treci de zona cu vizibilitate foarte redusă”, a explicat expertul Titi Aur. Fost pilot național de raliuri, oferă și consiliere, dar și cursuri de specializare, pentru cei care vor să conducă bine, nu doar să obțină permisul de conducere. În România sunt câteva școli de acest fel, însă numărul doritorilor de cursuri aprofundate este foarte redus. Cei mai mulți spun „lasă, că nu mi se poate întâmpla mie asta” și cred că se vor obișnui să conducă după ce-și obțin permisul”, mai spune Titi Aur. Cu toate acestea, la fel de periculoși ca începătorii sau poate chiar mai periculoși sunt cei care conduc de mult timp pe o singură rută, pentru că aceștia cred că lor nu li se poate întâmpla nimic, explică fostul pilot.
 

Gropi și drumuri prost administrate

Șoferii implicați în accidentele în lanț de pe A2, săptămâna trecută, dau în judecată administratorul drumului, pentru că nu s-au puat măsurile stabilite prin lege, în caz de polei. Asociația România Fără Gropi atrage atenția asupra faptului că cele mai multe accidente rutiere sunt cauzate de calitatea execrabilă a drumurilor, dincolo de neadaptarea vitezei și de neatenția șoferilor. Strategia Națională pentru Siguranța Rutieră pentru perioada 2016-2020 conține un capitol care descrie cauzele producerii accidentelor, unde se ignoră multe dintre realități, deși cauzele reale se regăsesc în alt capitol, pe lista foarte lungă de priorități. „Nu putem încheia un an 2020 cu numărul de victime redus la jumătate dacă nu conștientizăm de unde plecăm, ce lipsuri avem și mai ales care sunt cauzele reale ale numărului mare de victime rezultate din accidentele rutiere produse în România”, spune liderul asociației România Fără gropi, Alexandru Vîlvoi.

Cele mai multe tragedii se întâmplă în condiții meteo nefavorabile