Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Aşa cum atrăgea atenţia Jurnalul Naţional săptămâna trecută, parlamentarii nu s-au grăbit să voteze legea arestului la domiciliu, iar cei care deja beneficiau de această măsură ar putea fi liberi.
Aşa cum atrăgea atenţia Jurnalul Naţional săptămâna trecută, parlamentarii nu s-au grăbit să voteze legea arestului la domiciliu, iar cei care deja beneficiau de această măsură ar putea fi liberi.
Vidul legislativ îi poate lăsa liberi pe cei care sunt în arest la domiciliu. Legislaţia nu prevede nicio măsură într-un astfel de caz de blocare a legii; dacă procurorii nu ar cere una dintre celelalte măsuri, la împlinirea a 30 de zile de arest la domiciliu, toţi cei care execută această sentinţă ar putea fi liberi. Printre cei care beneficiază de legea arestului la domiciliu şi, implicit, de vidul legislativ care le face posibilă eliberarea, se numără corupţi, interlopi, dar şi violatori şi suspecţi de crimă. Ca efect al blocării legii, săptămâna trecută, la Vaslui, judecătorii au dispus înlocuirea măsurii arestului la domiciliu cu cea a controlului judiciar în cazul a şapte tineri care deja primiseră o pedeapsă incredibil de blândă pentru unul dintre cele mai grave dosare de viol din ultimii ani. Aceste pedepse sunt posibile după intrarea în vigoare a noului Cod Penal şi a noului Cod de Procedură Penală, de la 1 februarie 2014.
Guvernul poate decide
Legea a funcţionat Legea a funcţionat de la 1 februarie 2014 până acum două săptămâni, când CCR a declarat-o neconstituţională, pentru că nu conţinea o durată maximă de aplicare. O posibilă ordonanţă de Guvern ar putea să reintroducă măsura, dar cu riscul de a mai fi declarată încă o dată neconstituţionalitatea. De pe 17 iunie, când CCR a blocat legea arestului la domiciliu, cei care beneficiau de această măsură au trecut, pe rând, la o măsură mai blândă, respectiv controlul judiciar, adică au fost lăsaţi în libertate. „Schimbarea măsurii arestului la domiciliu prin controlul judiciar, în cazul unei persoane care prezintă pericol social, poate conduce la creşterea gradului de periculozitate pentru comunitate. Trebuie să se ţină cont de gradul de pericol social al celui care beneficiază de o asemenea măsură. Ar putea lua legătura cu persoana vătămată, pentru a o ameninţa, ar putea comite alte infracţiuni”, explică Rodica Vlaicu, preşedintele Tribunalului permanent de Arbitraj Instituţionalizat.
Citește pe Antena3.ro
