Se spune că într-o iarnă, fiica lui Bucur, Anca, a fost răpită de o ceată de tătari și a fost dusă în apropiere de râul Nistru. Ulterior, după lungi căutări, tatăl său a găsit-o în viață și a salvat-o. După ce s-au întors la stâna de pe malul Dâmboviţei și-au construit o casă mare cu un gard înalt asemeni unei cetăți. Apoi, când Anca s-a măritat şi a avut copii, aceștia au ridicat o biserică, care se păstrează și până în ziua de azi, cunoscută ca „Bisericuţa lui Bucur”.
563 de ani de la prima atestare documentară (20 septembrie 1459)
„Cetatea București” a fost menționată prima dată într-un document emis pe 20 septembrie 1459. Este vorba de un hrisov în care se menționează că Vlad Țepeș a petrecut patru din cei șase ani din prima sa domnie „în Cetatea București”.Documentul a fost descoperit în jurul anului 1900.
Cum s-a dezvoltat comerțul bucureștean
Cetatea București a fost amplasată la intersecția unor drumuri comerciale importante, frecvent folosite de negustori. Din București plecau drumuri spre Giurgiu, Cornățel, Târgșor, Târgoviște și Slatina.Amplasarea a reprezentat un factor important pentru dezvoltarea orașului în jurul Curții Domnești a lui Vlad Țepeș. Complexul era format din Palatul Voievodal și Biserica Buna Vestire, cunoscută ulterior sub numele de Biserica Curtea Veche
În 1659 București a devenit capitala Țării Românești
În timpul domniei lui Gheorghe Ghica (1659-1660), Bucureștiul a devenit capitala Țării Românești.
Decizia de a stabili capitala aici, a fost luată din rațiuni militare - orașul de pe Dâmbovița era mai ușor de supravegheat de către garnizoana otomană aflată la Giurgiu.
Ce mesaj le-a transmis Nicușor Dan bucureștenilor
Primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan, a transmis, marţi, pe Facebook, un mesaj cu ocazia Zilei Bucureştiului, exprimându-şi speranţa ca administraţia, alături de locuitori, să dezvoltate oraşul în armonie cu trecutul şi să-l transforme într-unul "prietenos".
"Bucureştiul împlineşte astăzi 563 de ani de la prima atestare documentară. Iubesc acest oraş pentru istoria sa, pentru clădirile şi monumentele care s-au încăpăţânat să reziste veacurilor şi vremurilor, nu de puţine ori nemiloase. Îmi place acest oraş pentru că musteşte de viaţă în zilele şi serile de vară când străzile sunt deschise. Teatrele, parcurile monumente istorice, Delta din inima oraşului, cafenelele şi ceainăriile sunt doar câteva dintre atracţiile care dau farmec Capitalei", a spus edilul general.
Nicuşor Dan a adăugat că Bucureştiul este "mai presus de toate" casă pentru milioane de oameni indiferent de rădăcinile lor, de vârstă, de sex, de religie sau de convingeri.
"Ei sunt cei care muncesc aici zi de zi şi care merită astăzi urările de 'La mulţi ani!'. Sper ca împreună să reuşim să transformăm Capitala României în ceea ce ne dorim cu toţii să fie: un oraş prietenos, dezvoltat în armonie cu trecutul, în care să ne dorim cu toţii să trăim", a completat primarul general.
Bucureștenii, dezamagiți de felul în care arată orașul
Mesajul primarului Nicusor Dan a stârnit numeroase comentarii negative, ironii și jigniri pe contul de Facebook al edilului General
"Domnule primar, postati o poza si din Herastrau sau Cișmigiu (parcuri emblematice pentru Bucuresti), va rog! Aveti curaj? Niciodata Bucurestiul nu a fost mai murdar, strazile nu au fost spalate niciodata in aceasta vara, parcurile sunt neingrijite, exact in centrul care este in postare. Din poze, numai curtea palatului este curata si iarba ingrijita de oameni si aspersoare", a scris cineva.
"Poze cu pasajul Basarab? Va e frică de rugina si mizeria care va dovedesc impotența de administrație de toată jena? Nu sunteți in stare de 11 ani sa faceți ceva cu receptia, pe bune? Putea deveni un simbol al capitalei, întreținut, luminat arhitectural, inclusiv in traseele turistice. A devenit o epava. R U S I N E sa va fie! Bucuresti - saracul oras bogat! Ii uram de bine si speram in continuare", a comentat un alt urmăritor.