Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
România a fost zguduită în ultimii 200 de ani de numeroase cutremure de magnitudine mai mare sau mai mică, însă cele mai puternice au fost, de departe, cutremurul din anul 1802, care a avut o magnitudine de 7,9 grade pe scara Richter, și mai recent, în secolul XX, seismele din anii 1940 și 1977 cu magnitudini de 7,7, respectiv 7,4 grade pe scara Richter.
Studiile efectuate pe teritoriul țării în ultimii 100 de ani au arătat că majoritatea cutremurelor din România sunt de origine tectonică, fiind generate prin eliberarea energiei potențiale acumulate în anumite structuri geologice din scoarța terestră. Foarte puține seisme au avut alte cauze, precum alunecări de teren, explozii sau exploatări miniere.
În România, cele mai puternice cutremure se produc în curbura estică a munților Carpați, respectiv în zona Vrancea, zonă seismică cu activitate aproape permanentă, generând numeroase cutremure mai mult sau mai puțin puternice, în fiecare secol. Practic, zona Vrancea este responsabilă de peste 90% din totalul cutremurelor produse în România, eliberând peste 95% din energia seismică. Aceste seisme cauzate de deplasarea plăcilor tectonice se produc la o adâncime destul de mare, fiind însă și cele mai devastatoare, întrucât pot atinge magnitudini de până la 7,8 — 7,9 grade pe scara Richter.
Cele mai puternice cutremure din România au avut loc în anii 1802 (7,9 grade), 1812 (6,5 grade), 1829 (7,3 grade), 1838 (7,5 grade), 1908 (7,1 grade), 1940 (7,7 grade), 1977 (7,4 grade), 1986 (7,1 grade), iar în anul 1990, la 30 și 31 mai, au avut loc două cutremure (6,9 grade și respectiv 6,4 grade). Cutremurul din anul 2004 a avut o magnitudine de 6 grade pe scara Richter, dar nu a produs victime sau pagube materiale.
"Din secolul 19 încoace a fost un grup de trei cutremure majore, în 1802, 1829, 1838, dar seismul din 1802 a fost considerat cel mare cutremur produs în România, în zona Vrancei, cu 7,9 grade pe scara Richter și cu pagube majore. Ca să vă dau un exemplu din relatările vremii, atunci au fost grav avariate toate bisericile din București, iar acesta s-a resimțit destul de bine chiar și la Moscova. În ceea ce privește victimele, situația a fost puțin diferită de ceea ce se întâmplă azi. Deși nu există date, victimele nu au fost atât de multe pentru că relatările spun că s-a produs într-o zi de duminică, după slujba din biserică și acest lucru a salvat multe vieți omenești. Ulterior a fost o pauză, o activitate seismică mai mică, iar cutremurele înregistrate au fost apropiate de 7 grade. În secolul XX a urmat un alt grup de cutremure, cel din 1940, din 1977 și cel din 1986, însă primele două, cu magnitudini de 7,7 și respectiv 7,4 grade, au avut efecte majore. După 1990, au fost cele două cutremure din luna mai, la interval de 12 ore unul de altul unul, de 6,9 și de 6,4 grade pe Richter, iar, dacă venim mai încoace, a fost seismul de 6 grade, în anul 2004, care nu a produs pagube. În cazul cutremurelor vrâncene pagubele se produc la peste 7 grade. Pe măsura ce magnitudinea este mai mică, nu mai sunt pagube, dar acestea sunt simțite, chiar și cele de 5 grade", a declarat directorul științific al al Institutului Național de Fizică a Pământului (INFP), Mircea Radulian, potrivit Agerpres.
Cauzele producerii cutremurelor în România sunt tectonice, în Vrancea fiind o zonă particulară, concentrată, cu seisme de adâncime mare, iar în restul teritoriului se desfășoară o activitate de suprafață, cu cutremure produse la adâncime mică, de 30-40 de km. Sunt anumite sisteme de falii mai mari, bine evidențiate, cum ar fi zona Făgăraș, care se pot activa la anumite intervale de timp mai mari sau mai mici pentru că sunt cauzate de tensiuni care apar în scoarța terestră și care trebuie să se elibereze.
Specialiștii afirmă că mai există și cutremure induse, nu neapărat datorită forțelor tectonice, ci pentru că există o activitate intensă umană și care poate să perturbe zona respectivă, dar sunt mici și nu sunt periculoase, însă se poate întâmpla. "Nu s-a constatat că exploatările petroliere au produs cutremure induse. Cele cu efecte ceva mai mari sunt exploatările hidraulice, cu efecte asupra scoarței, și mă refer la bazinele mari sau zonele unde se fac explozii", consideră directorul științific Mircea Radulian.
"Trebuie să ne obișnuim cu aceste fenomene, la fel cum ne obișnuim cu alte fenomene meteo, precum grindină, inundații. Nu suntem bucuroși, dar trebuie să ne pregătim și să găsim o modalitate de a conviețui cu ele. Pentru că ne sunt date. Oamenii trebuie să trăiască și faptul că suntem confruntați cu astfel de fenomene, trebuie să fim mai puțin panicați și frământați, pentru că astfel de fenomene s-au produs și se vor mai produce în viitor", a mai spus Mircea Radulian.
Cele mai puternice cutremure din România:
26 octombrie 1802
Acesta își păstrează renumele de 'cutremurul cel mare' (7,9 grade pe scara Richter), căci s-a simțit de la Sankt Petersburg până în insulele grecești de la Marea Egee. Durata lui a fost de două minute. În timpul lui s-a prăbușit turnul mănăstirii Colțea. În București au căzut toate turlele bisericilor și multe biserici s-au dărâmat sau au fost grav avariate.
6 octombrie 1908
Acest cutremur s-a produs în trei faze consecutive, din ce în ce mai puternice și care au durat aproximativ trei minute. El a avariat multe case din București și din sudul Moldovei, unde s-au produs crăpături în pământ în zona Râmnicului și a Vrancei și unde s-au dărâmat multe locuințe.
10 noiembrie 1940
Cel mai puternic cutremur din istoria recentă a României. Seismul a avut epicentrul în zona Vrancea, la o adâncime de 133 de kilometri. Anul 1940 s-a caracterizat printr-o activitate seismică foarte ridicată în Vrancea, deoarece pe tot parcursul acelui an s-au produs multe cutremure. Consecințele cele mai grave ale acestui cutremur s-au semnalat în sudul și centrul Moldovei, dar și în nord-estul Munteniei. Orașul Panciu a fost distrus în proporție de 90%, deși majoritatea clădirilor erau din lemn. În București, principala distrugere a fost cea a blocului Carlton, care avea o structură cu 12 etaje din beton armat, foarte modernă la acea vreme, dar au existat avarii serioase și la alte edificii. Numărul victimelor a fost estimat la 1.000 de morți și 4.000 de răniți, majoritatea în Moldova.
După cutremur, Asociația Generală a Inginerilor din România a întreprins un studiu detaliat al efectului cutremurului asupra clădirilor din beton armat, ajungând la concluzia că normele de calcul pentru construcția clădirilor din beton armat, practic copiate după cele germane, nu prevedeau calculul la eforturi seismice, Germania nefiind situată într-o zonă de risc seismic.
În perioada postbelică, au fost aplicate norme noi la construcția clădirilor.
4 martie 1977
Ultimul mare cutremur a avut o magnitudine de 7,4 pe scara Richter și a durat 55 de secunde, cauzând în jur de 1.600 de victime, din care 90% numai în București, acolo unde au fost și cele mai mari pagube materiale. De asemenea, au fost răniți peste 11.000 de oameni și în jur de 35.000 de locuințe s-au prăbușit. Numai în București s-au prăbușit 33 de clădiri și blocuri mari, cele mai multe imobile datând din perioada interbelică. Seismul a avut epicentrul în Vrancea, la o adâncime de 100 de kilometri, iar unda de șoc a fost resimțită în aproape întreaga zonă balcanică.
31 august 1986
Un cutremur cu magnitudinea de 7,1 grade pe scara Richter și adâncimea de 131,4 kilometri s-a produs în zona Vrancea. S-a vehiculat multă vreme informația, nicicând confirmată oficial, potrivit căreia câteva zeci de muncitori, ce lucrau în subsolul unei clădiri din Capitală, și-ar fi pierdut viața în urma acestui seism.
30 și 31 mai 1990
Ziua de 30 mai 1990 a adus un cutremur cu magnitudinea 6,7 grade pe scara Richter, cu epicentrul în Vrancea, la o adâncime de 90 de kilometri. O zi mai târziu, seismul a fost urmat de o replică puternică — un nou cutremur, cu magnitudinea de 6,2 grade, produs la 79 kilometri adâncime. Cele două cutremure nu s-au soldat cu victime sau pagube mari.
27 octombrie 2004
Un cutremur cu magnitudinea de 6 grade pe scara Richter s-a produs în Vrancea, la o adâncime de 98,6 kilometri. Seismul nu a produs victime sau pagube materiale.
Citește pe Antena3.ro
