ANOMALIA REDISTRIBUIRII / Codaşii în Parlament, premianţii pe afară

Candidaţi care au ieşit pe locul trei ca număr de voturi în colegiile lor au reuşit să intre în Parlament, în timp ce "premianţii" de pe locurile unu şi doi au ră­mas cu buza umflată. Aceştia au rămas pe afară pentru că partidul lor n-a mai avut mandate disponibile, în timp ce "codaşii" au ajuns parlamentari pentru că partidul a mai avut mandate de împărţit.

Un exemplu. Candidata PNL Diana Tuşa a ieşit în colegiul 1 Brăila pe locul al treilea, cu 21,2%. Înaintea sa, s-au clasat Daniela Bartoş (PSD), cu 39,2%, şi Florin Cârligea (PD-L), cu 26,5%. Ar trebui să obţină mandatul Dina Tuşa, prin redistribuire, graţie sistemului de acordare a mandatelor. Alt exemplu. Vicepreşedintele PNL Norica Nicolai a ratat intrarea în Senat, deşi a fost prima ca număr de voturi în colegiul său din Călăraşi, cu 45% din opţiuni. În Bucureşti, lideri PNL ca Bogdan Olteanu, Crin Antonescu şi Ludovic Orban au obţinut mandate parlamentare deşi în colegiile lor s-au plasat pe locurile doi sau trei, în urma candidaţilor PD-L şi PSD. Explicaţia constă în modul în care se redistribuie mandatele în colegiile în care nici un candidat nu a obţinut 50% plus unu din voturi.

MAI MULT PROPROŢIONAL DECÂT UNINOMINAL
Legea uninominalului prevede că în prima fază, îşi adjudecă fotoliile parlamentare cei care au obţinut 50% plus unu din voturi în colegiile lor. A doua etapă a distribuirii mandatelor, şi cea mai consistentă, după cum se dovedeşte, este cea la nivel naţional, care se face în funcţie de scorul fiecărui partid. Concret, Biroul Electoral Central stabileşte, în funcţie de numărul de voturi pe care l-a obţinut un partid, numărul de mandate la care are dreptul, în fiecare judeţ, partidul respectiv.

Apoi, candidaţii din fiecare judeţ sunt ordonaţi pe o listă în funcţie de numărul de voturi obţinute, grupaţi pe partide. Mandatele se atribuie în ordine descres­că­toare, pentru fiecare partid, până la epuizarea lor. În această situaţie, un candidat aflat, spre exemplu pe locul cinci ca număr absolut de voturi poate rata intra­rea în Parlament dacă partidul său şi-a epuizat, până la el, mandatele. În schimb va intra în Parlament un candidat cu mai puţine voturi, de la alt partid, a cărui formaţiune mai are mandate disponibile.  

IERARHIA BATE PROCENTUL
Acest mecanism a făcut ca Norica Nicolai să nu intre în Senat. Dan Motreanu, candidat PNL tot într-un colegiu din judeţul Călăraşi ne-a explicat: "Norica Nicolai a fost prima în colegiul ei, dar, pentru că era un colegiu mic, cu mai puţini alegători, numărul ei de voturi a fost inferior celorlalţi colegi din PNL. Mandatele care au revenit PNL au fost luate de cei care au ieşit primii în ierarhia partidului, precum colegul Vasile Nedelcu. Acesta, deşi a obţinut doar 40% în colegiul său, a avut mai multe voturi decât Norica Nicolai, ca număr absolut. PNL-ului i-a revenit un mandat de senator, deci l-a luat Nedelcu", a explicat Motreanu. În cifre absolute, Norica Nicolai a obţinut 12. 375 de voturi, iar Vasile Nedelcu 23.281 de voturi.  Pe acelaşi mecanism a pierdut şi fostul ministru al Sănătăţii Daniela Bartoş mandatul la Camera Deputaţilor, în favoarea Dianei Tuşa. Şi tot aşa, Ludovic Orban devine deputat cu doar 4.785 de voturi, deşi se află pe locul doi în colegiul său, fiind surclasat de candidatul PD-L.